Poienile Izei

       Poienile Izei, colt de rai!

       Am un singur repros sa fac acelei zone si acum ma gandesc ca poate nu e in regula pentru ca ce vina are natura?? Nu ca e departe…ci ca drumurile te terorizeaza! Sunt atat de proaste incat in loc sa te bucuri de ceea ce vezi esti atent doar sa nu rupi masina si sa vezi indicatoarele vechi si ascunse. Fara GPS  esti mancat…si nu vreau sa-mi imaginez cum ajungi sau cum pleci iarna de acolo! Poienile Izei…Maramures…

IM000781.JPG

drum
Asta e asfalt??

peisajul si drumul…

 

         Dar si cand ajungi! Sa fii intampinat cu o sticloanta de palinca de maramures, cu slaninuta si paine de casa…parca uiti de toate relele de pe drum! Tanti Ioana te suna pe drum sa te intrebe ce vrei sa mananci…cand ajungi, cum esti…unde esti…si la sosire te intampina de parca esti ruda de la oras venita in vizita. Ti-e cald si bine de la cum esti primit si-n locul ala departat si strain te simti ca acasa. In seara aia am fost tare surprinsi cand stapana casei dupa ce ne-a deschis portile si ne-a omenit, dupa ce s-a asigurat ca ne e bine pe la opt seara a luat-o la picior spre deal la coasa de fan. La ora aia prin partile mele lumea se retrage de la munca nicidecum nu pleaca. Muncesc  mult oamenii pe acolo…si sunt sfatosi si blanzi si calmi si primitori tare. Pe tanti Ioana o gasesti aici si toate lucrurile pe care le-ai auzit/citit despre cat sunt de primitori o sa te convingi ca-s reale si ca mirosul fanului proaspat cosit se simte cand se intoarce de la deal.

      In locul asta nicidecum uitat de Dumnezeu gasesti o biserica de lemn care e patrimoniu UNESCO inca din anul 1999. Langa biserica noua de piatra, sus, cocotata pe un deal o gasesti demna si mandra, cu lemnul innegrit de vechime uitandu-se la pacatele oamenilor cu aceeasi ingaduinta ca acum 400 de ani, inconjurata de morminte ale strabunilor care-ti amintesc ca si tu esti dator cu o moarte.

biserica1biserica-de-lemn-poienile-izei-2biserica-de-lemn-poienile-izei-3

             Biserica asta este obiectivul principal si unic din comuna dar poti sa mergi la Sapanta la cimitirul vesel, la manastire la Barsana unde e o usa secreta catre rai, chiar in spatele florilor multicolore (dar trebuie sa o cauti bine pentru ca manastirea e plina de flori), sau poti merge la mocanita la Viseul de sus ca sa calatoresti in timp pentru jumatate de zi sau poti sa faci ce fac cei ce merg acolo…sa te odihnesti, sa mergi descult, sa stai sa te miri de cat de tarziu se face noapte, sa bei un paharel de palincuta in foisor, sa mirosi painea calda scoasa din cuptor, sa nu intri pe net (chiar daca ai retea wi-fi la tanti Ioana) de teama sa nu strici minunea de clipa, sa te imbraci cu haine populare sa faci poze, sa mananci papanasi unsi cu dulceata, sa te uiti la sateni cand se intorc de la coasa… Poti face ce-ti trece prin minte…dar trebuie musai sa mergi! Este locul unde esti cel mai aproape de ceea ce ar trebui sa fim. Buni, calzi, calmi, dragi noua si celor de aproape…si locul ala aproape te forteaza sa fii asa!

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Comments

comments

Lasă un răspuns