Sfantul Fernando

    Un zbor cu avionul apropie oamenii foarte mult. Calatoria aceea, faptul ca de la check in la check out esti in permanenta cu un grup de persoane, spatiul mic din avion care nu-ti da posibilitatea sa iesi, sa mergi sa te plimbi face ca apropierea sa devina maxima. Intoarcerea de la Madrid mi-a demonstrat inca odata asta… Terminalul T4 din Barajas e atat de departe incat dupa check in si vama iei un tren care te duce acolo. In tot timpul asta esti aproape de oamenii cu care o sa-ti petreci urmatoarele patru ore.

     In drumul asta am cunoscut-o pe Estefania Montenegro, romanca plecata prima data in Italia acum vreo sapte ani, actualmente maritata in Spania cu un tip din Peru si avand doi copii mici impreuna. O tipa faina care nu mai fusese acasa de la 16 ani si care vorbea cu un accent super amuzant.

    Pe Fernando nu l-am remarcat nicaieri in aeroport, primul contact cu el fiind in avion. La fereastra cu ochelari de soare negri, casti in urechi, parasolar tras si atitudine „nu vreau sa ne bagam in seama”! Nu i-am adresat nici macar salutul traditional, respectandu-i atitudinea…

     Zborul a inceput al naibii de prost, cu turbulente mari si cu o tipa din rand cu noi care a intrat in panica din acest motiv. Se pare ca decoland in graba am intrat in raza de actiune a vartejurilor acelea pe care un avion mare le lasa in urma lui. Au  fost 15-20 de minute pline de adrenalina. In fine..dupa ce avionul s-a stabilizat si am trecut la cele lumesti ( carti, muzica, discutii cu Estefania…) vine si marea surpriza. Pasagerul de la geam, rece, cool si retras intra in vorba cu noi…”sunteti din Spania?” in spaniola. Sincer, la inceput am vrut sa-i dau un ignore de genul „da, suntem din Spania, ne-am saturat de somajul de la voi si mergem acasa”. Era un raspuns fidel atitudinii pe care o vazusem la el. Am considerat insa ca merita sa-i raspund macar din politete. Bine am facut! M-am inselat in ceea ce-l  priveste…omul se simtea stingher din cauza ca era inconjurat de romanii care se indreptau spre Bucuresti si d-asta era retras. Intre Madrid si Bucuresti sunt patru ore de zbor. De obicei trec greu si amortesti si te plictisesti si abia astepti sa ajungi la destinatie. Ei bine, drumul a trecut instant de data asta. Fernando Sagrado, madrilean, 39 de ani, angajat la Microsoft, trimis cu jobul in Bucuresti pentru…ceva cu un training, cazat de firma la Intercontinental. Habarnist in ceea ce priveste Romania. Deschis in schimb sa invete si dornic sa afle mai multe despre noi. Cateva idei din discutiile despre Romania cu o persoana totusi educata Eu stiu ca toti romanii sunt foarte solizi!(lucratori in constructii), fetele sunt frumoase, Romania seamana cu Bulgaria? In Romania e ca in Rusia? Aveti metrou?? Cum adica multi romani stiu engleza?De ce? Si spaniola??Si germana? Vad ca romana seamana cu spaniola. Pe noi nu prea ne intereseaza… Tarom e lowcost? Eu am inchiriat apartamentul unor bulgari si ne intelegem doar prin semne. Sunt taxiuri la aeroport? E foarte frig in Romania mereu? Toate stereotipurile despre romani si Romania le avea si inca in plus. Apoi despre Spania…cum regele a trebuit sa-si ceara scuze poporului pentru o vanatoare de elefanti, cum economia e la pamant in Spania, cumt o sa se desparta Catalunia si Tara Bascilor de Spania, despre ETA si inca multe altele. La un moment dat il invatam cuvinte in romana si Pati care vorbeste cu „rrr” il invata sa spuna Carul cu bere. Iesea un carrru cu berrre. Incerca sa spuna exact cu accentul acela si noi radeam ca nebunii. Nu asa! Fara „rrrrrr”…se uita sarmanul la noi si nu pricepea neam ce face gresit. Faza amuzanta a fost ca vorbind in patru persoane (noi doi- engleza si romana, Fernando…spaniola si engleza, Stefania -romana si spaniola ) nu se mai intelegea om cu persoana si amestecam limbile la greu.  Pana si tipa care intrase in panica la decolare a uitat de rau si radea cu noi de cum poceam si amestecam cuvintele intre ele. L-am luat cu noi cu autobuzul 783 si l-am scutit sa dea 40 de euro cat auzise el ca e drumul de la aeroport la hotel. L-am invatatcu drag  unde sa mearga, de ce sa se fereasca si cum sa-si cheltuiasca banii. Sper sa tina cont de sfaturi si sa-i placa Bucurestiul si Romania.

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Comments

comments

Lasă un răspuns