Memorialul Inchisoarea Pitesti – iadul comunist!

Pentru toti nostalgicii perioadei comuniste, o vizita la Memorialul Inchisoarea Pitesti sau una la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighet ar trebui sa fie obligatorie! Sa fie dusi cu forta asa cum germanii au fost fortati de americani sa viziteze lagarele de exterminare si un ghid sa le prezinte nenorocirile pe care le-au facut in acei ani "patriotii comunisti" sa simta durerea, tristetea si rautatea ce este emanata de acele locuri. Ca sa nu mai spuna "nu am stiut"!

Sunt multe carti, documentare video, studii si alte materiale despre Fenomenul Pitesti, ba chiar din 2014 pe locul unde in 1937 s-a infiintat inchisoarea Pitesti este acum Memorialul dar tot nu exista o expunere adevarata a acelor intamplari in societatea romaneasca in sensul de a fi cunoscute de catre oamenii de rand. Scoala evita asemenea lectii de istorie iar media prefera personaje idioate ca Vulpita unor evenimente pe care preferam sa le punem in sertarele uitarii.

Fenomenul Pitesti este ca un scenariu de film de groaza pus in aplicare in realitate. Ceea ce s-a intamplat in aceasta inchisoare intre anii 1949 si 1951 este supranumit Fenomenul sau Experimentul Pitesti pentru ca este unic in lumea civilizata. Poate in statele din Asia sau Africa in timpul marilor dictatori s-au intamplat lucruri asemanatoare dar nicaieri in Europa.

Inchisoarea din Pitesti, condusa de Securitate, a adus aici in timp peste 600 de detinuti – studenti in majoritatea lor, membrii PNL sau PNT, vinovati de faptul ca au fost in vreun partid istoric,  legionari sau in diverse fratii de cruce, s-au opus noii oranduiri comuniste, credeau in Dumnezeu si ca o culpa comuna nu isi doreau comunismul. Cel putin zece dintre ei au murit zdrobiti de puscarie. Actele lor de deces acopereau adevarul cu minciuni ordinare…atunci cand actele erau facute. Arhivele inchisorii nu mai exista asa ca adevaratele cifre sunt greu de aflat.

Ideea principala a “procesului de reeducare” de aici era de a renunta la orice credinta pe care o aveai si a deveni un “comunist adevarat”. Acest lucru a implicat un comportament efectiv salbatic, in care detinutul era practic spalat pe creier prin metode ce dezumanizau fiecare trasatura omeneasca. Trebuiau scoase de la fiecare detinut toate informatiile reale sau inventate despre cunoscutii lor care nu acceptau comunismul, colectivizarea sau URSS-ul, prin orice metoda posibila. Fiecare detaliu, informatie trebuia pusa in scris si inaintata celor care-i pazeau. Iar dincolo de aceasta turnatorie era si ideea de reeducare.

E greu de inteles “Fenomenul Pitesti’ fara a afla despre metodele de aici. Oricat de infiorator mi se pare, o sa va descriu cateva dintre ele. Esenta era ca o victima sa devina calau! Astfel se anula legitimitatea constiintei de nevinovat. Si au fost detinuti care nu doar ca au facut acest lucru ci au savurat momentele, colaborand din toata inima cu adevaratii calai.

Tortura. Fizica si psihica!

• Detinutii erau obligatii sa isi bata colegii iar daca nu executau acest ordin primeau ei bataie. Practic erau obligati sa se bata intre ei si cu cat incercau sa evite sa dea cu putere cu atat erau ei loviti mai puternic.
• Un cerc de detinuti cu curele in maini il puneau pe un detinut dezbracat si el in pielea goala, sa mearga in interiorul cercului in timp ce toti il loveau cu catarama de la curele. Nu odata ci cate 15 minute de mers de-a busilea. Cine nu dadea era fortat sa se urce in spinarea celui care mergea in patru labe si manca si el bataie. 
• Detinutii mancau din blide asezate pe podea, in genunchi si cu mainile la spate. Ca animalele. Cine nu reusea sa manance era batut. Cine refuza sa manace era tinut cu forta si i se turna arpacas fierbinte pe gat. De multe ori erau obligati sa isi manance propriile fecale sau sa isi bea urina. 

• Isi faceau nevoile in blidele in care mancau si daca acestea nu erau goale cand sosea masa nu primeau mancare astfel ca erau nevoiti sa isi manance…intelegeti voi…pentru a putea primi hrana.
• Se organizau ritualuri care pot fi denumite fara teama satanice, ritualuri in care detinutii erau fortati sa se imbrace in Isus sau Fecioara Maria si erau batjocoriti, blestemati, batuti si violati de catre alti detinuti.  In noaptea de Inviere, Impartasania consta in fecale ce trebuiau mancate. Liturghiile negre sunt supranumite aceste evenimente. 
• Curatenia o faceau stergand pe jos cu carpe ude dar carpele trebuiau tinute in gura cu dintii. 
• Somnul era intins pe spate, cu bratele pe langa corp, cu patura pana la barbie si orice miscare era interzisa. Indiferent ca era facuta in timp ce detinutul era treaz sau adormea. Orice miscare era pedepsita cu lovituri de bata date de detinutii planton care supravegheau camera. Te miscai in somn erai lovit cu bata!

Emil Sebeşan, fost membru PNȚ și fost deținut politic, povestește:

„Te punea să baţi. De exemplu, îi dădeam o palmă care semăna mai mult cu o mângâiere decât o palmă. Ştiţi, adică... Şi atunci Ţurcanu zicea: "Mă, asta e palmă?! Ia dă-i, mă, să vadă cum îi o palmă!". Eh, ăla dădea înapoi, dar dădea ceva mai tare decât i-am dat eu. Asta categoric. Ceva mai tare! Şi el zicea: Bă, asta e palmă? Şi tot aşa. Hai că îţi arăt eu cum se dă palma! Şi venea la mine, de exemplu, şi îmi dădea o palmă de zburam de acolo! Ştiţi... Şi după aceea: "Arată-i lui cum se dă palma!" de la mine. Bineînţeles că eu îl pocneam şi pe ăla pentru că eu am primit din cauza lui o palmă în locul lui. Şi i-o dădeam înapoi. Ei, la trei-patru chestii de astea... erau palme într-adevăr grele. Aşa ne-au învăţat să ne batem între noi”.

Unul dintre detinuti a reusit sa se sinucida aruncandu-se in gol intr-un spatiu stramt din casa scarilor…

Vrei sa vezi cum a fost? Ai curaj sa privesti atata durere?

Exista un film romanesc care descrie acele vremuri si acel loc. Intre chin si amin. Un film care pune in scena acei ani de la Pitesti. Extrem extrem de greu de privit! Cutremurator. Dur si real. Cu scene pe care nu ai vrea sa le vezi…  Il gasesti pe netflix.

Uite pe scurt cam cum se intampla ce ai citit mai sus.

Fenomenul Pitesti are nenumarate povesti in povestea cea mare. Eugen Turcanu – cel mai cunoscut detinut devenit tortionar. Arestat pentru o presupusa apartenenta in cadrul Legionarilor a devenit cel mai crud dintre toti. Judecat si gasit vinovat de faptele sale de la Pitesti a fost impuscat de comunisti dupa un simulacru de proces ce a acoperit adevaratii vinovati. Alexandru „Şura” Bogdanovici la doar 19 ani arestat si apoi mort din cauza batailor cumplite. Constantin Juberian – fost legionar devenit si el calau printre detinuti. Gheorghe Calciu-Dumitreasa – un preot ortodox român, dizident anticomunist și luptător pentru drepturile omului. Capitanul Dumitrescu Alexandru – comandantul inchisorii. Doi frati ce au reusit sa comunice printr-o gaura data in zid cu o sarma. Si inca multe altele.

Istoria este deseori cruda atunci cand nu este infrumusetata. Asta nu inseamna ca nu ar trebui sa o cunoastem. Romania, printre multele bune a avut si nenumarate rele. Oameni care si-au pierdut credinta si au facut tot ce le-a stat in putere pentru ca si ceilalti sa renunte la ea. Sa aflam adevarul si sa nu il uitam! Asta ar trebui sa facem indiferent cat de greu ne este…