Erau orașele din Europa de Vest mai sigure în trecut?

Orașele occidentale sunt mai sigure decât crezi: De ce nostalgia ne păcălește

In ultima perioada, am tot auzit de necazuri patite de oameni cunoscuti in Europa de vest. Si noi am patit-o.  Si senzatia tuturor este ca orasele din vest au devenit nesigure si periculoase in comparatie cu acum 20-30 de ani. Dar chiar asa este?  Comparam perioada anilor 1980–1990 cu prezentul (2020–2025), folosind date de la OECD, Eurostat, Numbeo și instituții naționale de statistică, pentru a afla dacă orașele europene sunt cu adevărat mai periculoase sau… e doar o percepție amplificată de media?

Mulți spun „nu mai e ca pe vremuri” si chiar nu mai e! —  realitatea arată că multe orașe occidentale sunt acum semnificativ mai sigure și mai bine guvernate decât în anii 1980‑1990. Vom explora comparativ evoluția siguranței și calității vieții în orașe precum Londra, Barcelona, Amsterdam, Bruxelles, Roma și Marsilia, și cum impresia nostalgiilor subliminează realitatea obiectivă.

Statistici generale:

• Potrivit OECD și Eurostat, rata crimelor violente în Europa de Vest a scăzut cu până la 50% față de anii ’90.
• Numbeo Safety Index 2024: orașe precum Amsterdam, Barcelona, Londra și Roma au un scor mai bun decât în deceniile trecute în ceea ce privește siguranța percepută și reală.
• În Londra, numărul atacurilor armate și jafurilor a fost de două ori mai mare în 1995 decât în 2023, conform datelor de la Office for National Statistics UK.

O statistica facuta de realting.com ne arata cele mai periculoase orase din vest. Chiar dacă RealTing prezintă orașele cu cei mai ridicați indici de crimă din Europa, lucrurile nu s-au deteriorat față de anii ’90. Majoritatea acestor orașe sunt astăzi mai sigure, cu rezidenți și turiști mai protejați. Topurile reflectă mai degrabă inegalități locale, percepție negativă și amplificare media decât o deteriorare reală a siguranței urbane. Percepția negativă persistă din cauza fraudelor, furturilor ocazionale, social media și nostalgia selectivă.

EVOLUȚIA ORAȘELOR VESTICE

Siguranța în orașe — evoluție statistică

Londra

• În anii 1990, rata crimelor violente și jafurilor era de 2–3 ori mai mare decât în 2020, conform datelor ONS (Office for National Statistics UK), cu vârfuri în prima parte a deceniului (robbery și assault).
• În ultimele două decenii, investirea în Policing by Data, CCTV, patrule locale și comunitare au scăzut infracțiunea stradală la niveluri comparabile cu începutul anilor 2000.

Barcelona

• Odată umbrită de criminalitate locală și furturi legate de turism în anii ’80, orașul s‑a transformat masiv după Olimpiada din 1992.
• Indici de furt („pickpocketing”) au rămas, dar crima violentă și infracțiunile majore au scăzut drastic în deceniile următoare — iar percepția publică azi plasează Barcelona în zona verde a siguranței urbane.

Amsterdam & Bruxelles

• Amsterdamul în anii ’80‑’90 era asociat cu toleranța față de droguri ușoare și furturi ocazionale. De atunci, infrastructura urbană, turismul controlat și poliția locală eficientă au redus semnificativ aceste incidente.
• Bruxelles avea atunci probleme serioase în anumite cartiere periferice. Azi, centrul este bine monitorizat, cu rate ale crimelor majore sub media europeană, chiar dacă la periferii încă prezintă provocări.

Roma & Marsilia

• În Roma și Marsilia, anii ’80‑’90 erau marcați de prezența criminalității organizate (Camorra, mafia napolitană; bande marseillese), piețe negre și jafuri frecvente.
• În prezent, cooperarea internațională și controalele urbane au redus infracționalitatea violentă în centrul orașelor — chiar dacă unele zona periferice rămân cu un nivel moderat de risc.

Sentiment vs. realitate: de ce pare mai nesigur azi?

• Vizibilitatea instantanee: social media amplifică orice incident, dând impresia unei crize permanente — în realitate ratele violente sunt mai mici.
• Nostalgia selectivă: se rememorează doar zonele „sigure” din trecut, ignorând zgomotul global al crimelor urbane din acea perioadă.
• Schimbarea tipurilor de infracțiune: azi sunt mai multe furturi legate de fraudă digitală, escrocherii, atacuri cibernetice — percepute ca „nesiguranță”, dar care nu expun fizic cetățeanul pe stradă.

Calitatea vieții — mai bună ca niciodată

• Venituri și locuri de muncă: PIB-ul și venitul pe cap de locuitor în orașele analizate au crescut constant prin integrare europeană, turism și industrii moderne.
• Transport, sănătate, educație: investiții masive în metrou, infrastructură verde, sistem sanitar și școli internaționale au crescut confortul urban.
• Spații publice revitalizate: regenerare urbană din anii ’90‑2000 (ex. Barceloneta, zona Docklands în Londra) a transformat orașele în spații mai curate, mai libere și mai atractive.

Migrația și integrarea — un factor pozitiv

Deși mulți dau vina pe valurile recente de imigrație pentru scăderea siguranței, nu există dovezi clare care să lege migrația direct de creșterea criminalității în marile orașe.

Studiile europene arată că:

• Comunitățile bine integrate nu cresc criminalitatea, ci contribuie la economie și diversitate culturală.
• Problemele apar în zone unde integrarea socială eșuează – dar acestea sunt excepții, nu regulă.
• Emigranții au crescut numeric începând cu anii 2000. Studiile arată: comunitățile integrate (prin muncă, școală, programe locale) contribuie la reducerea infracțiunii, nu invers.
• Orașele cu politici active de integrare (ex. Amsterdam, Bruxelles) au obținut stabilitate socială și creștere culturală fără creșteri disproportionate în criminalitate.

Statisticile arată că siguranța urbană este astăzi mai bună decât în anii ’80‑’90: rate mai mici ale crimelor violente și stradale. Percepția popularizată a unei „noi nesiguranțe” vine mai degrabă din vizibilitate enormă online și rememorarea selectivă a trecutului. Calitatea vieții a crescut clar: locuințe mai bune, transport eficient, oportunități sociale și profesionale. Imigrația bine gestionată nu agravează siguranța publică; dimpotrivă, orașele deschise și incluzive devin mai reziliente și prospere.

„Nu ce pare, ci ce este cu adevărat.” Oamenii sunt predispuși să creadă că „era mai bine pe vremuri”, dar cifrele arată altceva: orașele din vestul Europei sunt mai sigure și mai curate decât acum 40 de ani. Nostalgia nu schimbă statisticile, dar politicile inteligente da.

Ce se întâmplă în marile orașe din România? Urmează ele același traseu ca cele din Vest?

După 1989, orașele mari din România au trecut printr-o transformare accelerată, dar inegală. Bucureștiul, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași au cunoscut o explozie economică, investiții în infrastructură și atrag astăzi mii de tineri, expați și turiști. Dar se pune întrebarea: sunt orașele din România mai sigure acum decât în anii ’90?

Criminalitate: în scădere, dar percepția rămâne negativă

• București avea în anii ’90 o reputație problematică: infracțiuni stradale, hoți de buzunare, bande, lipsă de iluminat public, cartiere nesigure.
• Azi, potrivit Inspectoratului General al Poliției Române, criminalitatea stradală din capitală a scăzut cu peste 40% în ultimii 15 ani, în special datorită sistemelor de supraveghere și reorganizării poliției locale.
• Totuși, percepția de nesiguranță rămâne ridicată, mai ales în rândul vârstnicilor, ceea ce seamănă izbitor cu ce vedem în vestul Europei: datele sunt mai bune, dar frica rămâne.

 Calitatea vieții: evoluție vizibilă, dar neuniformă

• Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov au investit masiv în infrastructură, IT, cultură, zone pietonale și transport.
• Standardul de viață e în continuă creștere, iar în orașe precum Cluj sau Timișoara, salariile medii și serviciile se apropie de cele din orașele din estul Germaniei sau nordul Italiei.
• Cu toate acestea, probleme precum traficul urban, lipsa spațiilor verzi reale sau imbatranirea populatiei pun presiune pe confortul urban.

Migrația și diversitatea: începem să învățăm

• În timp ce orașele vestice se confruntă cu migrație de zeci de ani, România este abia la început.
• În ultimii 5 ani, muncitori asiatici, studenți străini sau refugiați ucraineni au început să se stabilească în orașe mari.
• Reacția socială este mixtă, dar în general nu există un val de criminalitate asociat migrației, ci mai degrabă o lipsă de politici clare de integrare.

Traseul este același?

DA, dar cu decalaj:

• La fel ca în Vest, orașele mari din România au început cu probleme de criminalitate urbană post‑tranziție, dar au evoluat spre un model mai sigur și mai stabil.
• Se investește tot mai mult în spații publice, transport, locuire modernă și siguranță urbană.
• Percepția de nesiguranță rămâne uneori mai mare decât realitatea, din aceleași motive: nostalgie, lipsă de informare, viralizarea incidentelor rare.

Marile orașe din România urmează același drum ca cele din Europa de Vest: de la nesiguranță și haos urban în anii ’90, la un model de dezvoltare mai curat, mai sigur și mai bine gestionat. Diferența? România este cu 10–15 ani în urmă, dar recuperarea e vizibilă mai ales ca avem exemple de urmat. Dacă politicile locale continuă să pună accent pe:

• integrare socială,
• dezvoltare urbană coerentă,
• siguranță publică reală, nu doar percepută,

…atunci în următorul deceniu, orașe ca București, Cluj sau Timișoara pot deveni la fel de sigure și atractive ca Amsterdam, Barcelona sau Roma.