Am simtit cu adevarat China!

A fost a doua vizita in China si daca in prima am vizitat doar Shanghai, oras care realist vorbind, nu reprezinta China cu adevarat, de aceasta data am simtit cu adevarat ce inseamna aceasta tara. Nu o sa va povestesc acum despre obiective ci despre oameni si despre viata de zi cu zi din China!

Aproape 3000 de km parcursi, cu metroul, autobuze, trenuri, taxiuri, Didi-uri ( un fel de Uber ) si vizitele in 4 orase diferite, contactul cu oameni de tot felul, de la taximetristi, ghizi sau simpli vanzatori in magazine la patroni de fabrici de jad au dat dimensiunea aproape exacta a unei tari diferite de tot ce am vazut pana acum. O tara a extremelor. A oamenilor extrem de amabili si gata sa sacrifice timpul si banii lor pentru a te ajuta, pana la cei care ragaie sau scuipa pe strada si se imbrancesc la orice coada existenta netinand cont decat de locul unde vor sa ajunga.

Inchipuie-ti o tara de 9.6 milioane km patrati ( Romania are 238.000!! ) cu 1.4 miliarde locuitori. Adunati in orase multi dintre ei. Orase unde timpul se dilata si difera radical de ceea ce traiesti acasa. Un oras de 3 milioane este considerat micut iar Beijingul cu cele 22 de milioane de locuitori nu este cel mai mare… Totul este supradimensionat. De la sosele la blocuri. De la numarul de oameni la numarul de politisti de pe strada.

China moderna

China de astazi este departe de China din trecut din punct de vedere al infrastructurii. Paduri de blocuri de locuinte cu 25-30 de etaje, se ivesc aproape de nicaieri in fel de fel de locuri. Un complex de asemenea locuinte cu 10-20-30 de blocuri zvelte si inalte sunt la tot pasul. De la periferii la “nicaieri’ – locuri unde apartamentele si parcarile sunt goale si ai senzatia ca investitorul a dat un mare chix cu banii lui. Vedeam undeva ca, la fiecare 4 minute se termina o cladire inalta in China si credeti-ma ca e pe bune. Construiesc atat de repede si de rapid incat Ministrul Transporturilor din Romania ( oricare ar fi el ) ar spune ingrozit ca “asa ceva nu exista“! O autostrada sau linia unui tren suspendat se lucreaza pe km intregi nu doar intr-un punct. 20 de macarale la rand e ceva banal. Munca este la fast forward nu la slow. Beijing are 16 linii de metrou. Shanghai 17 si in ambele se construiesc altele… Trenul intre cele doua orase, despartite de vreo 1400 de km, face maxim 4 ore jumate si nu intarzie niciodata! China este muuult mai dezvoltata ca tari din Uniunea Europeana si includ aici si Romania. Ca idee, salariul mediu in Beijing este de 1100-1200 de dolari. Mediu. E adevarat ca e capitala dar mai sunt orase ca Beijingul. Shanghai sau Guangzhou si nu includ aici Hong Kong-ul care este tot China.

Autostrazile suspendate se intalnesc cu linii de tren de mare viteza, suspendate la randul lor si 4-5 benzi pe sens sunt de multe ori prea putine. Din trenul de mare viteza la fiecare maxim 30 de minute vezi un oras mare ( in care trenul nu opreste pentru ca orasul e prea mic ) unde se inalta turnuri din sticla in centre de afaceri. E coplesitor pana te obisnuiesti cu marimea…

Fiecare gara, autogara sau aeroport este construit astfel incat sa absoarba uriasul numar de oameni. Fiecare regula este facuta astfel incat sa se mentina o ordine si sa dea posibilitatea tuturor sa ajunga la serviciul respectiv.Nu poti intra inainte, nu poti ajunge in fata altora. 1000 de persoane asteptand taxiul? Nici o problema! Te conformezi si ajungi totusi la timp la destinatie, peron, casa de marcat sau toaleta. Si 90% din ceea ce folosesti are undeva la maxim 10 ani vechime. Aproape totul este nou intr-un melanj ciudat cu ramasitele vechii Chine, inca nedemolate. Probabil in inca 10 ani de acum inainte, tot ceea ce era traditional ca si constructii va ramane ca obiectiv turistic in orase sau in China rurala.

Iar generatia noua pare ca s-a adaptat de minune la aceste vremuri! Si le place maxim.

Telefonul in China!

Telefonul in China este extensia naturala a oamenilor. A treia mana! Au dus acest gadget la un nivel pe care noi il vedem in filmele SF. Nu exista om sa nu aiba telefon inteligent si sa nu il foloseasca la tot ce iti trece prin cap. Poti plati cu telefonul in magazin, intra la metrou, comanda mancare, haine, jucarii, poti face orice cu telefonul.  Telefonul cred ca este cel mai important lucru din viata unui chinez. Iar We Chat – aplicatia folosita de chinezi a dus facebook-ul in derizoriu. Cred ca daca le iei internetul si telefonul  devin niste zombii mergand fara rost pe drum. Pentru ca oriunde sunt sunt cu ochii in el! Din 10 oameni/9 au telefonul in mana si fac ceva cu el. Oriunde. In metrou,in autobuz, la coada, la piata, pe trotuar, la baie…oriunde! Cred ca asa poti castiga un razboi cu China. Le tai internetul de pe telefoane. Dar este un internet radical diferit de ceea ce stim noi. Fara facebook, fara twitter, fara youtube, fara google!!, fara majoritatea aplicatiilor folosite in vest. Un internet asiatic ce are propriile reguli si aplicatii. Controlat si mega controlat. Unde informatiile sunt periate si rasperiate astfel incat vezi doar ceea ce ti se da voie. Dar pentru ca nu au exercitiul acestei libere informari, nici nu simt faptul ca discret, li se da libertate cu lingurita…

Personal am senzatia ca tehnologia asta reprezentata de telefon i-a indepartat de viata reala. Habar n au unde sunt, cine sta langa ei, am vazut de cateva ori ametiti sau ametite dand cu capul in usa de la metrou realizand ca au ratat statia sau impiedicandu-se pe strada. Telefonul a pus o distanta intre oameni care efectiv sunt unul langa altul. Un grup de patru cinci prieteni impreuna TOTI cu ochii in telefonul propriu e ceva banal. E o dependenta ciudata si care cred ca le face rau.

China democrata?

Internetul acesta periat, lasat pe telefoane la indemana tuturor, este unul dintre lucrurile care fac din China o tara “democratica”. Comunismul nascocit de clasa politica te bulverseaza si te face sa iti pui intrebarea ce sistem guverneaza in China?  Intr-o tara cu o economie ce tinde sa devina prima din lume datorita initiativei private, intr-o tara unde initiativa privata este de neimaginat si aproape toti isi doresc sa aiba propria afacere iar statul le permite, exista si comunismul vechi. Pentru ca totul este controlat! Totul! De la unde esti, la ce mananci si la ce vorbesti. In orice loc exista ochi ce se uita la tine.

Fiecare intrare intr-un loc oarecare, fiecare intersectie, fiecare metrou, autobuz sau magazin este supravegheat de cineva. Din 10 oameni, cel putin 2-3 sunt politisti, in armata, bodiguarzi sau ceva ce poarta uniforma. Si sunt peste tot. Plus cel putin o camera de supraveghere pe fiecare stalp ce exista intr-un oras! Intrarea in statiile de metrou sau gari sau aerogari sau ce vreti voi este supravegheata atent. Detectoare de metal exista la fiecare intrare si ti se scaneaza de la poseta la valiza plus controlul corporal obligatoriu. Si sunt minimum trei oameni la fiecare statie. Minim!

Si toti se conformeaza. Nimeni nu riposteaza, nimeni nu protesteaza.

Nu am vazut nicaieri in lume loc mai bine pazit ca centrul Beijingului. Masinile de politie mai mari/mai mici, stationate sau in miscare, masini de armata, politisti, soldati, civili cu statii de emisie/receptie, garzile in coloana, bodyguarzi, bodyguarzi chiar si la KFC!!, controale la documente, la bagaje. Fiecare aspect al strazii este controlat atent. Mii de camere de supraveghere la vedere sau ascunse. Un oras in care am simtit cu adevarat ce inseamna sa fii supravegheat chiar daca nu se simte la prima vedere. Totul pentru a pastra o ordine a statului existenta. O iluzie a libertatii. Sau o ordine normala pentru chinezi…

Un fel de radem/glumim dar de partid nu ne luam! Si nu stiu cat o sa mai dureze pentru ca, chinezii sunt prea multi si devin din ce in ce mai informati. Probabil ca schimbarea va fi lina si tara incet incet se va democratiza cu adevarat. Sau poate, mai putin probabil o explozie ca in 1989 dar de aceasta data reusita pentru ca timpurile sunt diferite. Vom vedea curand…

O tipa desteapta, informata si cu acces la contactul cu strainii mi-a raspuns la doua intrebari vag si am simtit stanjeneala. “De ce Presedintele are acum voie sa fie presedinte pe viata? Te simti libera in China?“. Dupa vorbele politicoase si de lemn “Presedintele face treaba foarte buna si schimbam China in bine. Ma simt foarte libera sa fac ce vreau” la vreo jumatate de ora a spus ca planurile de viitor includ o posibila plecare in USA sau in Australia. Quad erat demonstratum…

Dar nu judec pentru ca nu sunt in masura. Doar constat.

Mancarea in China.

Am cam rupt KFC-ul si McDonalds-ul dar am mancat si la restaurante traditionale si street food. Am mancat chiar si scorpioni. Va las sa vedeti pentru ca o imagine face cat 100 de cuvinte!

Oamenii din China!

O tara cu 1.4 miliarde de locuitori are de toate. Evident. Ca regula generala insa, trebuie sa lasi deoparte setul de reguli de acasa. Aici este radical diferit. Pornesc cu lucrurile ciudate pentru noi si apoi vreau sa va povestesc despre experientele minunate traite cu oamenii din China.

Din punctul nostru de vedere, chinezii sunt absurd de nesimtiti. Ma refer la chinezii de rand, oamenii pe care-i intalnesti pe strada. 75% dintre ei. Cu barbati care poarta unghiile mari la degetele de la maini, casca in metrou fara sa puna mana la gura, ragaie sau isi trag mucii si scuipa pe strada. Gretos. Dar firesc pentru ei. Galagiosi ca niste spanioli/romani in gasca in vacanta, fara simtul statului la rand se ingramadesc teribil in clipa in care se da drumul la usi, imping, te lovesc si zambesc in clipa in care le atragi atentia. Tara lor, regulile lor. Plescaie la masa ( cred ca nu stiu sa manance cu gura inchisa ) isi ridica tricourile peste buric cand e cald si merg asa oriunde, se uita insistent la tine daca nu au treaba cu telefonul si rar vorbesc engleza. Fumeaza oriunde ( chiar oriunde ) si nu au nici o treaba cu asta.

Dar sunt o multime de oameni frumosi!

In 9 zile am intalnit oameni superbi in China. Oameni care si-au dat din timpul lor ca sa ne ajute fara sa ceara absolut nimic in schimb. Femei sau barbati care au mers cu noi doar ca sa se asigure ca am ajuns bine la destinatie sau care si-au pierdut 3 ore ca sa ne explice cum si unde sa ajungem.

Chiar daca se studiaza in scoala, engleza este rara in randul chinezilor. Si totusi am intalnit o persoana care a stat cu noi si o familie din Grecia trei ore la un hotel in Changshu, ca sa ne explice cum si cu ce se ajunge in locurile unde vrem noi sa mergem. Trei ore. Am intalnit tot in Changshu, in autobuzul public, in drum spre autogara, un batran care a coborat cu noi ca sa se asigure ca vom merge unde trebuie si vom cumpara biletele corecte de la casa de bilete. Fara sa ceara nimic! Am gasit in Souzhou, la casa de bilete de la autogara, in momentul in care pierdusem biletele de autobuz, un domn care ne-a luat de aripa, a mers cu noi la statia de taxiuri, ne-a urcat in masina si ne-a insotit aproape 100 de km pana la urmatorul hotel. Pana in fata hotelului! Ca sa se asigure ca suntem ok. Si asta fiind la 30 de km de casa lui. Sau intr-o seara ploioasa, in timp ce cautam nestiutori o autogara, o doamna la vreo 30 de ani, ne-a luat cu tot cu bagaje,  in taxiul pe care-l comandase si a ocolit 15 minute doar ca sa ne lase pe noi unde trebuia sa ajungem. Fara sa ceara nimic!Am intalnit doi baieti la un coafor/frizerie care au lasat tot ce faceau si au terminat in 30 de minute o coafura, zambind si minunandu-se ca am ajuns la ei. Fara sa ceara spaga! Am gasit in China o vanzatoare care mi-a dat 3 Yuani de la ea pentru a putea lua o bere in plus…zambind si razand cand o invatam “beeerrr” iar ea spunea “biiil”. Am avut atatea intalniri frumoase incat faptul ca setul lor de reguli privind civilizatia este diferit de al nostru nu ne-a mai deranjat intr-un final. Chiar daca nu te inteleg, sunt dispusi sa te ajute si fac tot posibilul. Nu toti…multi insa!

China asa cum e!

Dupa aproape 20 de zile adunate in China, pot spune ca am inteles putin aceasta tara. Putin. Am simtit viata de zi cu zi, am inteles un pic din conceptiile si temerile lor. O tara speciala ce merita fiecare clipa petrecuta. O tara insa la care trebuie sa te adaptezi pentru a putea sa te bucuri de ea. Pentru ca altfel te copleseste.

Daca ai ocazia, nu ezita. O astfel de experienta te face sa apreciezi lumea ta si sa intelegi ca Pamantul este atat de mare incat orice obicei, oricat de ciudat ar fi el, are rostul si locul lui undeva in lume.