Vulturul și grifonii s-au întors la Universitate

Vulturul și cei doi grifoni s-au întors la Universitatea din București după 82 de ani

După mai bine de opt decenii, vulturul și cei doi grifoni au revenit pe frontonul Palatului Universității din București. Cele trei sculpturi, dispărute după distrugerile provocate de bombardamentele din 1944 și de evenimentele care au urmat, fac din nou parte din imaginea uneia dintre cele mai cunoscute clădiri ale Bucureștiului.

Dacă ai trecut recent prin Piața Universității, probabil ai observat ceva diferit. Sus, deasupra corpului central al Universității din București, au reapărut trei personaje pe care fotografiile vechi ale capitalei le păstraseră în memorie: un vultur și doi grifoni. Pentru bucureșteni, întoarcerea lor este mai mult decât o restaurare. Este recuperarea unei bucăți din imaginea orașului de acum mai bine de 80 de ani. Și poate că tocmai aici începe povestea.

Pe vremea noastră, ceasul de la Universitate era faimos pentru întâlniri. Dar înainte de ceas a existat un alt simbol al Universității. Care acum s-a întors.

Vulturul și cei doi grifoni au revenit după 82 de ani

Cele trei sculpturi care au fost reamplasate în august 2026 sunt reconstituiri realizate după modelele și documentația sculpturilor originale. Originalele făceau parte din decorul monumental al frontonului Palatului Universității, conceput în secolul al XIX-lea. În centrul compoziției se afla Minerva, zeița înțelepciunii, iar programul sculptural celebra artele, științele și cunoașterea. Vulturul și cei doi grifoni completau această compoziție.

Astăzi, după 82 de ani, cele trei sculpturi au revenit pe clădire. Reconstituirea lor a fost realizată de sculptorul Alexandru Siminic împreună cu Teodor și Ștefan Siminic, folosind tehnica cerii pierdute și pornind de la documentația și modelele istorice. Este una dintre acele situații rare în care o fotografie veche a Bucureștiului devine, după decenii, realitate din nou.

De ce erau acolo un vultur și doi grifoni?

Nu era vorba despre o stemă și nici despre o simplă decorațiune pusă pe clădire pentru a o face mai spectaculoasă. Universitatea era concepută ca un adevărat templu al cunoașterii, iar decorul său exterior folosea simboluri inspirate din Antichitate și din tradiția neoclasică.

Vulturul sau acvila era asociat în iconografia clasică cu forța, autoritatea și înălțarea. Grifonii, creaturi mitologice cu trup de leu și cap și aripi de vultur, erau considerați paznici și protectori ai unor locuri sau comori importante. În cazul Palatului Universității, cele trei figuri trebuie privite împreună cu întreaga compoziție a frontonului și cu Minerva, simbolul înțelepciunii și al cunoașterii. Pe scurt, puteau fi privite ca niște gardieni simbolici ai templului științei și educației.

Cine a realizat sculpturile originale?

Decorul sculptural al frontonului este legat în primul rând de numele lui Karl Storck, unul dintre cei mai importanți sculptori ai Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Storck a lucrat la ansamblu împreună cu alți artiști, printre care Paul Focșeneanu și Waibel. Concepția artistică a frontonului este asociată și cu Theodor Aman. Așadar, ceea ce vedem astăzi este rezultatul unei reconstituiri moderne după o operă creată în urmă cu aproximativ 160 de ani.

O universitate construită înainte ca universitatea să existe

Povestea clădirii este aproape la fel de interesantă ca povestea sculpturilor. Piatra de temelie a Palatului Academiei Naționale, numele sub care era cunoscut inițial proiectul, a fost pusă la 10 octombrie 1857. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Alexandru Orăscu și avea să devină unul dintre cele mai importante proiecte arhitecturale ale Bucureștiului modern. Dar Universitatea din București, ca instituție, avea să fie înființată abia în 1864, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza.

În momentul înființării, Universitatea avea doar trei facultăți:

• Drept;
• Științe;
• Litere și Filosofie.

Palatul a fost inaugurat în 1869. Avem, așadar, o cronologie care poate părea puțin ciudată la prima vedere:

1857 – începe construcția Palatului
1864 – se înființează Universitatea din București
1869 – este inaugurat Palatul Universității

Ce era aici înainte?

Cu mult înainte ca studenții să intre în clădirea pe care o vedem astăzi, aici se afla Mănăstirea Sfântul Sava, iar în apropiere funcționa Academia Domnească de la Sfântul Sava. Academia reprezintă una dintre rădăcinile istorice ale învățământului superior bucureștean.

Actualul Palat al Universității a fost construit peste zona în care existaseră aceste instituții. De aceea, locul are o continuitate aparte: aici au existat, de-a lungul secolelor, religie, educație, cultură și apoi universitate. Chiar și după inaugurarea Palatului, biserica Sfântul Sava încă exista în apropiere. În 1874, pe locul altarului acesteia a fost amplasată statuia lui Mihai Viteazul, devenită ulterior una dintre imaginile emblematice ale Pieței Universității.

Palatul Universității nu a fost construit dintr-o singură bucată

Clădirea pe care o vedem astăzi este rezultatul mai multor etape de construcție. Corpul central, cel pe care îl asociem cel mai ușor cu imaginea Universității, a fost ridicat în perioada 1857–1869, după proiectul lui Alexandru Orăscu. Cele două corpuri laterale au apărut mult mai târziu, între 1912 și 1926, după proiectele arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

Prin urmare, Palatul Universității este, de fapt, o clădire care adună mai multe epoci ale arhitecturii bucureștene într-un singur ansamblu. Are peste 45.000 de metri pătrați de suprafață desfășurată și șase niveluri, fiind considerată una dintre cele mai mari clădiri de educație și cultură din România.

A fost mai mult decât o universitate

În primele sale decenii, Palatul Universității nu a fost doar locul în care funcționau facultățile. În clădire și-au găsit locul și alte instituții importante ale vieții intelectuale românești: biblioteca, muzee, colecții și alte structuri culturale și științifice.

Practic, Palatul era unul dintre marile centre intelectuale ale Bucureștiului. În 1864, universitatea avea trei facultăți. Astăzi, Universitatea din București are 20 de facultăți. Diferența spune destul de multe despre transformarea instituției în ultimii 160 de ani.

Bombardamentele au schimbat pentru totdeauna imaginea Universității

În timpul bombardamentelor din 1944, Palatul Universității a fost grav afectat. Corpul central și frontonul au suferit distrugeri importante. Dar povestea sculpturilor nu se termină aici. Elementele sculpturale originale nu au dispărut pur și simplu în timpul bombardamentelor. Documentele păstrate de Muzeul Universității arată că, în anii care au urmat, părți ale decorației au fost demontate și sparte. Astfel, vulturul și cei doi grifoni au dispărut din imaginea clădirii.

Iar când Palatul a fost reconstruit, decorul original al frontonului nu a mai fost refăcut în forma sa inițială. Au rămas doar fotografiile vechi și documentele care puteau spune cum arătase cândva clădirea. Până în 2026.

Și acum, după 82 de ani, vulturul s-a întors

Poate că acesta este cel mai frumos lucru din toată povestea. Timp de peste opt decenii, cei care priveau Palatul Universității nu mai vedeau ceea ce văzuseră bucureștenii din secolul al XIX-lea și începutul secolului XX.

Lipseau trei personaje. Un vultur. Doi grifoni. În august 2026, cele trei sculpturi au revenit. Nu sunt originalele lui Karl Storck. Sunt reconstituiri moderne, realizate după documentele, fotografiile și modelele istorice. Dar pentru imaginea clădirii, diferența este uriașă.

După 82 de ani, silueta de deasupra Universității este din nou completă. Iar bucureștenii care se întâlnesc astăzi în Piața Universității au, fără să știe poate, un punct de reper care seamănă din nou cu cel pe care îl vedeau oamenii de acum mai bine de un secol. Doar că, între timp, orașul s-a schimbat. Universitatea s-a schimbat. România s-a schimbat. Iar vulturul și cei doi grifoni au rămas, simbolic, aceiași gardieni ai locului.

După 82 de ani, s-au întors acasă.

 

*Fotografii Primaria Capitalei Bucuresti