Lista mea neagra…

 Cum  inveti ca nu toti sunt seriosi!

Acesta este un articol dedicat bloggerilor de orice fel.

calatoriaperfecta.ro are 1 an de cand a aparut. Nu este nici foarte mare dar nu mai este nici un blog mic. In decursul acestui an am primit niste lectii importante. O sa incerc sa va povestesc despre una dintre ele…Am aflat in acest an ca exista oameni seriosi si oameni prea putin seriosi. Ideea unui blog ( mai ales unul de nisa ) este de a colabora cu oamenii care sunt in industria respectiva. Chit ca e unul despre gatit, IT sau travel esti nevoit sa fii in contact cu oamenii si firmele care activeaza in domeniul tau. Este o concurenta acerba peste tot, toti incearca sa ia o felie de tort cat mai mare si in general cei mari ajuta prea putin pe cei mai mici. Asa e si  in viata…asa e firesc cand e vorba de afaceri. DAR NU DESPRE ASTA VREAU SA VORBIM! Luptele intre bloguri sunt luptele intre bloguri.

    Sa discutam despre oamenii cu care in teorie trebuie sa colaborezi. Tu ca blogger ( mare, mic, insignifiant ) oferi un serviciu. Mai bun sau mai putin bun…Prin diferite metode ajungi sa cunosti oameni cu care in teorie ai lucruri in comun si ar fi un win-win situation daca aceasta colaborare s-ar desfasura in modul in care ai convenit. Plata unui blogger, poate fi de mai multe feluri…bani, bartere, vouchere si mai stiu eu ce altceva. E firesc sa stie fiecare cam cat merita si cam cat poate cere. Unii sunt foarte cautati si isi permit sa ceara sau sa refuze, altii iau ce li se ofera, altii nu primesc niciodata nimic pentru ca nu li se ofera nimic niciodata. Firesc…asa e si in viata.

      Presupunem insa ca ai primit o oferta, ai discutat despre termenii colaborarii si incerci sa iti faci treaba. Ambele parti sunt constiente de ceea ce au discutat, ambele parti stiu ce ofera si ce trebuie sa primeasca. Ajungi cu munca intr-un anumit punct si deodata surprinzator lucrurile se schimba. Un act oficial, un contract, fireste ca ar fi minunat intr-un asemenea moment, doar ca marea majoritate a bloggerilor fac aceste lucruri fara sa semneze vreun contract. Greseala noastra! Deci plecam de la premisa ca nu exista acel act… Ai avut de indeplinit niste obligatii, ai muncit, ai pierdut timp sa popularizezi acel material ( poate ai si umflat un pic respectivul lucru ), rezultatele sunt cele pe care le estimai si nu mai ai de facut decat sa culegi roadele muncii. Deodata…termenii intelegerii se schimba! Ceea ce ai facut tu este prea mult/putin/repede/greu/gras/slab sau…oricum ar fi nu e bine si intelegerea nu poate fi respectata de catre cealalta parte! Ups…

teapa    Stai si te gandesti ca tu ti-ai facut treaba si o intorci pe toate partile si te intrebi mirat –  cum naiba la inceput, lucrurile erau clare si totul era minunat, si in momentul in care trebuie sa vina si recompensa ta…lucrurile sunt grav de negre! Poate ai gresit tu undeva! Rememorezi…e-mailuri, telefoane…vezi cum cu ceva timp in urma aceeasi parte te ruga cu cerul si pamantul sa „te rog eu, pune asta pe site ca sa vada lumea”, vezi comunicate pro bono, vezi promisiuni facute cu ceva timp in urma si iar stai si te gandesti…wtf??   TEAPA?? SIMPLU…DA! Tocmai ti-ai luat o teapa!

     Ca si voi am luat cateva de genul asta…in ultimul timp oameni in care am avut incredere mi-au dat la „beep”. Nu generalizez, nu spun ca eu sunt tatal corectilor si al seriozitatii dar educatia mea de acasa zice asa : „Daca ai intrat intr-o hora (afacere) joaca!” Nu esti tu de vina pentru lucrurile pe care nu le fac ei! Ti-ai facut treaba exact asa cum ati discutat…ei sunt de vina pentru ca sunt neseriosi si fara de cuvant. Ei sunt de vina ca retracteaza ceea ce discutati la telefon, prin email sau mai stiu eu cum… Daca nu vor, trebuie sa spuna de la inceput…NU! Si toata lumea ar sta linistita in banca ei. E o lume mare cu oportunitati si pentru ei si pentru noi deci pierderea ar fi minima… Cand am pornit la drum ultimul lucru la care m-am gandit a fost o lista neagra. Dar dupa un an de intalnit oameni care in fata vorbesc ceva apoi…ori dispar de la telefon, ori nu iti mai raspund la email ori iti inchid telefonul, am decis ca e necesara!  Am deschis o lista neagra  si din pacate odata la doua/trei luni cineva face toate eforturile din lume sa intre acolo. Lista asta nu este importanta pentru lumea mare, nu ti se intampla nimic rau  daca ajungi pe aceea lista ci doar ca, TU CA PERSOANA ai disparut din viata mea. Nu meriti nici respectul, nici ajutorul si nici intelegerea mea!  Cu mare drag azi, il primesc in lista mea pe domnul Florin Marin de la Salon du Mariage. Bun venit! Adio!

     Voi aveti o lista neagra?

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+

Comments

comments

11 thoughts on “Lista mea neagra…

  1. Cum era cu codul ăla de etică de trebuie să îl respecte toată lumea? :))

    Mâine-poimâine o să fii de acord și cu protejarea conținutului pe care tu îl generezi, ascultă la mine. 😉

    1. Petrus, sunt absolut de acord cu ce ati scris voi acolo. Problema insa nu a fost la mine. Termenii erau clari… Oricum, ca multi altii trebuie sa mi-o fur si eu inainte sa invat cum sa ma protejez de asemenea lucruri.

  2. Poate ca ar trebui publicata intreaga lista, ca lumea sa stie si sa se fereasca. Sincera sa fiu, asa ceva nu am patit inca, desi am colaborat cu foarte multa lume in online, dar as avea grija sa imi mobilizez toti prietenii daca s-ar intampla, ca lista sa ajunga intr-o pozitie de top.
    Despre domnul in chestiune aveam o impresie buna, atat cat l-am putut descoperi in timpul superblog. Inca nu am profitat de invitatia dumnealui.

  3. pe nişa mea e cam greu cu listele. dar noţiunea de „gentlemen agreement” mie mi-este familiară. şi sfântă.
    regret păţania voastră, chiar sincer…
    am însă oameni care m-au trecut ei pe listele lor negre pentru că sunt niţel cam sicneră. şi tăioasă uneori. 🙂

    1. Nu e ceva grav, care sa afecteze iremediabil si definitiv…pur si simplu te lovesti de oameni care NU AU CUVANT si care iti spun in fata cu un tupeu incredibil „eu nu am zis asa ceva”!Dezamagitor! Ti se face sila de atata marlanie… „Bine ma, du-te cu Dumnezeu…unde s-a dus tataie”. Si gata! Tragi linie si mergi mai departe.

  4. O, da! Desigur că am luat țeapă, de atâtea ori. La început, acceptam să scriu advertoriale și apoi să primesc plata. Ei bine, nu de puține ori plata n-a mai ajuns.

    Și cu niște agenții de publicitate a pățit-o! Asta e, acum sunt mai vigilentă atunci când vine vorba de plata după serviciile prestate.

    1. Sunt un mare naiv in privinta relatiilor interumane in bussines. O strangere de mana sau o vorba spusa valoreaza cat un act in lumea mea. Sunt fraier? Lumea asta online e dura? Poate. Ideea e ca daca ma pacalesti odata e vina ta ca esti cum esti, daca ma pacalesti de doua ori e vina mea ca-s bou. D-aia am lista…ca sa nu uit! 😉

Lasă un răspuns