Cei de care nu auzim la știri!

       Vreau sa va vorbesc despre oameni! Am participat timp de patru zile, la un infotrip in sudul litoralului romanesc. Recunosc vinovat, faptul ca am avut in ultimii ani contacte scurte și rare cu renumitul litoral al Romaniei. Am plecat cu prejudecăti și cu amintiri neplăcute, unele mi le-am reconfirmat, altele le-am schimbat intr-o oarecare proporție. Dar nu despre asta vreau să vă povestesc… Este greu ca turist să ajungi să cunoști oamenii care se află în spatele locurilor unde te duci și probabil că nici nu te interesează în mod deosebit să o faci. Fiind un grup care a vizitat mai multe obiective si trebuie să vă informăm despre ele, noi am luat contact cu acești oameni și am stat de vorbă cu ei. Hai, recunoaște, “suntem un popor fără oameni de valoare/ pe nimeni nu interesează/ nu avem cu cine/ romanul e puturos/ managerii romani sunt praf” sunt lucruri pe care le-ai auzit de atatea ori încat ai început să crezi în ele. Cand descoperi nu unul, nu doi, nu trei…ci mult mai mulți oameni pasionați si care trag cu dinții de sistem să-și facă treaba cat mai bine, în ciuda tuturor celor care le pun bețe în roate ramai cu gura căscată! Eu cel putin așa am rămas. Ma rog, uimit, na! Ca sa fiu elegant! Ok. Să revenim și să vă zic cam cum stă treaba.

       Venus, stațiunea nu planeta, stațiunea…arată..ufff…deprimant. Înteleg că nu e încă sezon și că mai e timp să se corecteze lucrurile dar este deprimant să vezi locurile abandonate. Prima mea senzație a fost ca în filmul ăla cu Will Smith – The Legend,  în care locuia într-un oraș la ceva timp dupa o apocalipsă, știți voi…Părasit loc, abandonat! Treci printr-un asemenea loc, pe langă vechile hoteluri comuniste ce miraculos stau în picioare și ajungi la Hotel Melodia. Ce să zic!? Nu e un advertorial deci nu-i fac reclamă doar ca e ca un șoc emoțional după mersul prin stațiune. O clădire albă, curată la extrem, modernă, gazon impecabil, piscină,loc de joacă pentru copii, un mic centru SPA, un lobby luminos de-a dreptul – deci, serios, chiar te întrebi “Cum naiba a răsărit ăsta aici? Ce i-a apucat să-l facă in…Venus?” Atât despre hotel, deocamdată. Ce vreau să vă povestesc eu, este altceva… Ne-am întalnit în lobby cu Ana Maria. Ai ai ai, ce de energie are fata asta nu îți vine să crezi! Hai să facem, hai să dregem, ne-am gândit să facem, poate am putea să… noi aducem de la Vincon pentru degustări, artificii, “ce facem să-i aducem la meciuri pe oameni?” idei idei idei… A doua seară vine tipa de la bar și-mi spune glorios “la doua beri aveți una gratis că e meci!” Deci…visat/discutat/gândit/pus în practică! Foarte repede, foarte tare! Altă seară artificii, program de dansuri țigănești…Ce să mai fac să fie bine? Primul om găsit, prima impresie bună despre oamenii cu care am intrat în contact. Sincer nu am luat prea în serios faza…pertotalul ( ca să zic așa ). Eiii…manager de hotel, tinerețe, entuziasm, pasiune… e firesc să-și dea silința și să fie așa. Ea a fost prima.

    Doi! Mergem noi ca grup la Clos des Colombes la  Anne-Marie Rosenberg. Pe principiul lui Caragiale “Ce căuta neamțul în Bulgaria”, am fost extrem de curios să văd ce caută o franțuzoaică în Romania! Adică-te-lea vii tu, femeie franțuzoaică, rârâită, născută în Champagne ( adică la mama vinului )și găsești taman în Românica un loc cu porumbei care te farmecă și faci pe dracu’ în patru să-l transformi dintr-o ruină de fost CAP într-un domeniu?? Să te lupți cu nebuniile de impozite și cu autoritățile noastre necruțătoare? Da’ de ce?? Și am aflat! Are omul ăsta o pasiune incredibilă pentru vin și de neimaginat pentru Romania! Într-o oră si jumătate aproape, la o prezentare a locului și la o degustare de vin produs de ea ne-a făcut șah-mat! Este incredibil ce putere de muncă, ce pasiune și ce energie degajă acest om! Ne-a tras și la răspundere “Darrr de ce nu prrromovați Rrromania prrin interrrmediul bloggerrrilorr din strrăinatate?” ( v-am spus, are “rr”-ul acela franțuzesc delicios ). Povestea ei este senzațională și o să o citiți separat. Cum plange odată cu via, cum vorbește cu vinul, cum a pus levanțică să bucure via…nebunii! O sa vedeți! Ea ar fi doi!

      Trei! Mergem in Mangalia. Nu povestesc de velier și plimbări și mare și…și…alt articol! Vreau să vă povestesc de un domn de la Muzeul de Arheologie “Callatis” Mangalia. Vizitam niște pietre și gazda noastră, Dacian Petrache de la Primaria Mangaliei ne-a avertizat că cel pe care o sa îl întâlnim  o să ne spună tot dar na…crezi spre jumătate așa. În fine, ajungem la muzeu, o fostă baracă transformată intr-un muzeu. Exponate putine pentru o zonă cu asemenea istorie   (povestea scăderii numărului lor  e prea lungă să o spunem acum ), o sală lungă și încă una mai jos. A început prezentarea… banal…”Buna ziua, ne aflăm la muzeul bla bla…” Sentimentul de start – BOOORING! Sentiment de final? aaaa…nu putem sa mai stăm un pic?? O avalanșă de informații atât de plastic oferite – ce poți spune despre niște oale și ulcele?? Poti! Multe! Istoria pe care o învățăm noi prin școli, cea pe care ne-o arată filmele “istorice” nu prea are legatură cu realitatea. Dacii noștri viteji…erau…dar nu mereu! Robert Constantin –  O minte deschisă și pasionată! La sfârșit i-am urat să aibă mulți vizitatori și mi-a răspuns ca mai mult conteaza calitatea lor. E plătit cu bani puțini de la stat…de unde atâta pasiune? El ar fi al treilea!

      Patru! Herghelia Mangalia. Propietar Romsilva – stat! Ce poți face cu bani puțini, bețe in roate, legislații neclare/schimbatoare, dezinteres…d’astea românesti. 580 de hectare, 360 de cai… grozavă responsabilitate. Apare domnul Antal…cu un cățel fericit langă el. Am tot căutat un cuvânt să îl descriu și am găsit unul. wikipedia hergheliei Mangalia! Herghelia e împărțită pe grupuri. Armăsari de monta ( 8 bucăți – crem de la crem ), iepe cu mănji, armasari tineri pana în 3 ani…în fine, fiecare cal are locul lui stabilit clar. Ce m-a impresionat? Indiferent unde eram știa calul la care se uita. Cum îl cheama/ din cine se trage/ ce urmează pentru el/ strămoși/ ce a facut/ puncte tari sau cât de ușor/greu de călărit este- o arhivă ambulantă, un registru viu, o enciclopedie  care iubește caii și știe totul despre cum/ce/unde/cum cai pur sânge arab! Wikipedia! Pasiune încă din 1973… O sa citiți despre el. El ar fi numărul patru.

 Știu că e un articol lung ( poate cel mai lung al meu ) dar am încercat să reduc cat am putut. Mai am…

     Cinci! Degustare de vin la hotel, gazdă fiind o doamnă de la Vincon. Măi…tot o doamnă?? La Clos des Colombes ne-am întrebat dacă avem și români pasionați de vin în genul franțuzoaicei. Bărbați nu am avut ocazia să cunosc dar o femeie am cunoscut cu siguranță! Aceeași pasiune, aceași dragoste pentru licoarea asta ( apropos- si eu o iubesc ) . Într-o ora în care am gustat trei feluri de vin aveam în cap următoarea chestie “vinul nu-mi este pe gust dar ce-mi place cum îl prezintă!” La fel, povești savuroase, răspunsuri haioase…Și vine vinul numărul patru…Doamna noastră mustăcea…descris în mod plastic ar fi “mi-a rupt gura”! Senzatie! Ce vin? Egregio! O altă persoană care mi-a dovedit ca poti munci cu placere! Am scurtat mult dar ea este a cincea.

     Șase. Andrei Tiganas. Manager general hotel California din Cap Aurora “stațiune de interes național ” :)) si al hotelului Delta din Jupiter. 100 m distanță între ele dar unul e într-o stațiune unul în alta, primul  fix pe plajă al doilea la 50 de metri de ea. Plus BabyLand – un loc de joaca pentru copii, unde au acces cei care stau la ambele hoteluri. Prezentare…”hoteluri de trei stele, confortabile..bla bla” ( din nou, nu prezint locațiile deocamdata ) noi ne-am specializat pe familiile cu copii” What?Cum adică? Și începe să ne povestească ce pățesc copii la ei. Am fost cu fata de cateva ori la all-uri din Bulgaria, Spania, Turcia, știu care este conceptul foarte bine și omul ăsta a luat tot ce era mai bun acolo și le-a adus aici. Plaja  copiilor e un concept pe care l-am auzit prima dată la el. Deci se poate!! Și vine cu o fază care mă lasă perplex…”am luat Teatrul din Jupiter și organizăm spectacole și concerte cu ăla cu ăia și avem piese de teatru! Teatru teatru??Adică…intreb și eu! Da! Teatru teatru odată pe săptamană cu 20 de lei biletul. Nu vine lume dar nu ne grăbim… E un proiect pe termen lung! Pe bune??Putem și noi? Putem! El ar fi al șaselea.

    Șapte. ( ultimul pe lista în ordine cronologică ) Delta Dunarii. Florin și Adrian – (Adrian fiind  profesor de literatură universală!)  Pensiunea de trei margarete Oprișan pe brațul Sulina. Ecoturism! Oamenii ăștia care știu și engleză și franceză fac o nebunie de turism în Deltă și luptă să aducă și să mențină în piață turismul eco. Să fii curat, educat, sa știi sa folosești o barcă cu motor, internetul, să știi și să pescuiești dar și să vorbești in franceză despre Voltaire nu credeți că e ceva foarte tare? Ei fac asta…Și știți cum o fac? Zambind în pemanență!

Gata! Vreau sa vă întreb dacă voi cunoașteți asemenea oameni. Cine sunt? De ce nu-i cunoaște mai multă lume? Hai să vorbim despre ei…

      Acest articol a fost scris in info-turul “Relaxare si Vitalitate in sudul litoralului romanesc” organizat de TurismMarket.com in parteneriat cu Hotel Melodia, Primaria Mangalia, Direct-Aeroport si cu sprijinul Hotel Delta, Hotel Opal, Cocor Spa Hotel, Clos Des Colombes, Vincon Romania, Complex Ciresica, Terasa Egreta Olimp, Efendi Cafe Neptun, Herghelia Mangalia, Icar Tours Constanta