Masa care Unește a adunat 20.000 de oameni. Online, ne-a împărțit!

Masa care uneste a doborat recodul de la Alba Iulia

Ieri, în București, a fost realizat un record mondial. 20.000 de oameni s-au strâns la aceeași masă, la Masa care Unește, pentru o cauză bună: construirea unui spital de psihiatrie pentru copii, din fonduri private.

Masa care Unește nu este însă la prima ediție. Anul trecut, evenimentul a avut loc la Alba Iulia, unde peste 10.000 de oameni s-au așezat la aceeași masă, lungă de 2,78 kilometri. Atunci a fost stabilit primul record mondial al proiectului.

Anul acesta, Bloom The World a dus proiectul mult mai departe. La București au fost 20.000 de oameni, iar masa s-a întins pe aproximativ 5,5 kilometri, de-a lungul Bulevardului Unirii. Practic, într-un singur an, proiectul și-a dublat dimensiunea și a încercat să transforme recordul de la Alba Iulia într-unul și mai greu de bătut. De această dată, scopul caritabil a fost strângerea de fonduri pentru construirea primului spital de psihiatrie pediatrică din România, proiect al Fundației Metropolis, condusă de Codin Maticiuc.

Si au reusit! recordul a fost batut!

În spatele evenimentului au fost zeci de companii și parteneri care au contribuit cu produse, materiale, servicii sau sprijin logistic. Printre aceștia s-au numărat MAGGI, Kronospan, Vel Pitar, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, BCR, Douglas, Apulum, Elfi și multe alte companii. Iar masa nu a fost doar o masă. A fost construită special pentru eveniment, iar o parte importantă din materialele folosite au fost gândite pentru a putea fi reciclate după terminarea lui.

Scopul din acest an a fost însă mai important decât recordul în sine: strângerea de fonduri pentru construirea primului spital de psihiatrie pediatrică din România, în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.

Accesul la Masa care Unește a fost gratuit, dar nu puteai pur și simplu să vii și să te așezi unde găseai un loc. Pentru participare trebuia făcută o rezervare în prealabil, iar apoi primeai o brățară de acces, care îți indica zona în care trebuia să intri.

Pentru un eveniment cu 20.000 de oameni, mi s-a părut că sistemul a funcționat foarte bine. Accesul era organizat pe zone, oamenii erau direcționați către locurile lor, iar brățara făcea practic toată treaba. Nu am văzut aglomerația sau haosul pe care te-ai putea aștepta să le întâlnești atunci când încerci să așezi 20.000 de oameni la aceeași masă. De fapt, dacă ar fi să spun un lucru care mi-a plăcut la eveniment, dincolo de record și de scopul pentru care a fost organizat, acesta ar fi organizarea. Pentru o asemenea amploare, lucrurile au mers surprinzător de bine.

Masa în sine nu a fost spectaculoasă. Nu a fost un regal gastronomic și nici nu ne așteptam să fie. Până la urmă, ideea era să stăm 20.000 de oameni la aceeași masă. Și, sincer, nu am auzit pe nimeni să se plângă de mâncare. Important era însă altceva: banii strânși pentru construirea spitalului de psihiatrie pentru copii. Noi am ales să facem donația direct în contul dedicat proiectului.

Din pacate, in online a devenit masa care dezbina

O spun sincer: nu m-am așteptat ca acest eveniment să nască atât de multe polemici și discuții online. Dintr-un eveniment caritabil, Masa care Unește s-a transformat foarte repede într-un motiv de critică la adresa clasei politice, dar și într-un prilej pentru foarte mulți români de a se critica între ei.

Au apărut comentarii despre politicieni, despre cine a organizat evenimentul, cine l-a plătit și de ce nu s-au dus banii direct la spital. S-au făcut legături cu partide, cu alegerile și cu tot felul de teorii care, de multe ori, aveau foarte puțină legătură cu ceea ce se întâmpla în Piața Constituției.

Și aici mi se pare că trebuie făcută o diferență. Poți să critici ideea evenimentului, poți să întrebi cât a costat, cine l-a finanțat sau dacă banii puteau fi folosiți mai eficient. Sunt întrebări perfect legitime. Dar una este să critici conceptul și alta este să transformi orice acțiune caritabilă într-un nou motiv de răfuială politică. Am citit multe dintre comentariile apărute după eveniment. Doar la noi se apropie de 1000. Cele mai multe dintre cele negative nu erau despre organizare, despre mâncare sau despre ce s-a întâmplat efectiv acolo. Erau despre politică. Despre politicieni. Despre România și, uneori, despre români.

Un eveniment care s-a dorit a fi despre oameni și despre a-i uni a ajuns să le dea celor cu opinii diferite un nou prilej de a vorbi despre România de astăzi. Și nu doar de a vorbi. Au fost jigniri, atacuri directe sau strecurate printre rânduri la adresa politicienilor, organizatorilor, participanților și, în general, a românilor și a României.

Din păcate, masa care trebuia să ne aducă la aceeași masă a devenit, pentru unii, încă un motiv să ne împărțim în tabere. Este clar că suntem o societate divizată, iar rețelele sociale le-au dat celor nemulțumiți un loc în care să-și verse furia și frustrările. Dacă vina este a politicienilor, a tuturor politicienilor, dacă este vina noastră, ca societate, sau a educației, nu știu. Probabil că adevărul este undeva la mijloc.

Dar ruptura este evidentă. Iar Masa care Unește a fost unul dintre acele momente în care ea a devenit foarte gălăgioasă. Un eveniment care ar fi trebuit să vorbească despre oameni, solidaritate și o cauză pentru care merită să te implici a ajuns să fie, în online, mai ales un pretext pentru furie, atacuri și dispute politice. Poate că asta este, de fapt, partea cea mai tristă a poveștii. Că până și atunci când încercăm să stăm la aceeași masă, găsim motive să ne certăm.

Pentru noi, a fost o zi frumoasă. Am mers acolo fără să știm exact la ce să ne așteptăm și am plecat cu bucuria că am făcut parte dintr-un lucru atât de mare. Nu ne-a impresionat neapărat masa, mâncarea sau recordul. Ne-a plăcut mai mult ideea de a fi acolo, împreună cu alți 20.000 de oameni, pentru o cauză în care credem.

Am făcut și noi donația direct în contul dedicat spitalului și, până la urmă, asta este partea care ne rămâne. Restul, toate certurile și comentariile de pe internet, sunt deja altă poveste.