Kyoto în 3 zile. Sau cum să ratezi 2 din primele 3 obiective din oraș
Kyoto în 3 zile. Sau cum am ratat 2 din primele 3 obiective din oraș
Kyoto este pe lista oricărui turist care ajunge în Japonia. Este un „must”. Problema noastră a fost că l-am pus ultimul pe listă și i-am acordat prea puține zile. Practic, Japonia ne consumase energia și entuziasmul până am ajuns acolo. Iar ceea ce ne-am imaginat nu era tocmai ceea ce am găsit.
Kyoto, fosta capitală a Japoniei
Istoria orașului este uriașă. În anul 794, împăratul Kanmu a mutat capitala la Heian-kyō, orașul care avea să devină Kyoto. Noua capitală a fost construită după un plan inspirat de orașele chinezești, cu străzi dispuse într-o rețea ordonată. Kyoto a rămas centrul imperial al Japoniei timp de aproape 1.100 de ani. Împăratul și curtea imperială au rămas aici până în perioada Restaurației Meiji, când capitala a fost mutată la Tokyo, în 1868. Orașul a trecut prin războaie, incendii și perioade dificile, dar a rămas centrul cultural și religios al Japoniei. Iar istoria aceasta se vede peste tot. Problema este că, pentru turistul de astăzi, „peste tot” înseamnă o suprafață absolut uriașă.
Kyoto se vizitează greu
Kyoto nu poate fi acoperit cu metroul așa cum poți face în Tokyo. Are metrou, trenuri și o rețea importantă de autobuze, dar obiectivele turistice sunt răspândite în toate direcțiile. Mi s-a părut curios că nu există un sistem de transport public care să lege foarte eficient principalele obiective turistice. Pentru noi, una dintre soluțiile cele mai bune a fost SKY HOP BUS Kyoto, autobuzul turistic de tip hop-on hop-off.
Traseul trece prin zone importante ale orașului și are opriri în apropierea unor obiective precum Gara Kyoto, Nijō Castle, Kinkaku-ji, Palatul Imperial, Gion și zona Kiyomizu-dera. Poți coborî, vizita și urca din nou în autobuz. Pentru noi a fost o variantă bună tocmai pentru că, după atâtea zile de Japonia, nu mai aveam chef să alergăm după fiecare autobuz sau tren.
Și totuși, chiar și cu autobuzul turistic, Kyoto înseamnă mult mers. Kinkaku-ji este în nord-vest, Gion și Kennin-ji sunt în est, Fushimi Inari este mult mai la sud, iar Arashiyama în vest. Palatul Imperial este mai central, dar se află într-o zonă foarte întinsă. De la Gara Kyoto până la Kinkaku-ji faci aproximativ 40 de minute, până în zona Kiyomizu-dera aproximativ 35 de minute, iar până la Arashiyama în jur de 25 de minute, în funcție de traseu și trafic. Și acestea sunt doar drumurile cu transportul. Apoi urmează mersul pe jos.
Mergi mult. Foarte mult. Și problema nu este neapărat mersul, ci timpul pe care îl pierzi.
Ce am văzut în Kyoto
În cele două-trei zile petrecute aici am reușit totuși să vedem destul de multe.
Kinkaku-ji – Pavilionul de Aur
Este probabil cea mai cunoscută imagine a Kyoto-ului. Pavilionul acoperit cu foiță de aur se reflectă în iazul din fața lui și este unul dintre acele locuri pe care le recunoști instantaneu din fotografii. Pe acesta l-am văzut.
Palatul Imperial din Kyoto
Palatul Imperial a fost reședința familiei imperiale până la mutarea capitalei la Tokyo. Se află în interiorul uriașului Kyoto Gyoen, un parc de mari dimensiuni. Noi am vizitat în principal grădinile și exteriorul clădirilor. Pentru mine a fost una dintre micile dezamăgiri ale orașului. Când auzi „Palatul Imperial”, te gândești inevitabil la interioare spectaculoase și la camere imperiale. Experiența turistică este însă diferită.
Nijō Castle
Aici mi-a plăcut mai mult. Castelul a fost construit în 1603 de Tokugawa Ieyasu și este legat direct de istoria shogunatului. Are clădiri impresionante, interioare istorice și grădini japoneze foarte frumoase. Celebre sunt și „podelele privighetoare”, care scârțâie atunci când pășești pe ele, fiind concepute astfel încât să avertizeze asupra intrușilor.
Higashi Hongan-ji
Este unul dintre marile temple budiste din Kyoto și se află foarte aproape de Gara Kyoto. Clădirile sunt impresionante prin dimensiune. După toate templele și sanctuarele văzute în Japonia, nu mai eram însă în punctul în care să mă minunez la fiecare construcție.
Gion
Gion este probabil cel mai cunoscut cartier tradițional din Kyoto. Casele din lemn, străduțele înguste și restaurantele tradiționale păstrează imaginea vechiului oraș. Am mers mult prin Gion. Am așteptat, undeva în mintea mea, și apariția unei gheișe. Nu a apărut niciuna. Dar nici nu poți programa o astfel de întâlnire. Gheișele și maiko nu sunt un obiectiv turistic pe care îl bifezi la o anumită oră.
Kennin-ji
Unul dintre cele mai vechi temple zen din Kyoto, aflat chiar în zona Gion. Este cunoscut pentru grădinile sale și pentru picturile spectaculoase din interior. L-am vizitat și pe acesta.
Samurai Ninja Museum
Un obiectiv diferit de temple și palate. Muzeul este dedicat samurailor și ninja și oferă o perspectivă mai accesibilă și mai „spectaculoasă” asupra Japoniei tradiționale.
Teramachi Shopping Arcade
O galerie comercială acoperită din centrul Kyoto-ului, cu magazine, restaurante și mici afaceri locale. Este genul de loc unde poți face o pauză de la temple și obiective istorice.
Și acum bilanțul pentru Top 3 Kyoto
Dacă vorbim despre cele trei obiective-emblemă pe care le-aș pune în topul unui prim contact cu orașul, situația noastră este aproape comică:
- Kinkaku-ji – Pavilionul de Aur: văzut.
- Fushimi Inari: văzut doar din autobuz.
- Kiyomizu-dera: ratat complet.
La Fushimi Inari am văzut celebrele porți torii din autobuzul turistic. Ar fi trebuit să coborâm și să parcurgem traseul printre porțile roșii, dar eram deja atât de obosiți încât nu am mai avut putere. Poate că dacă acesta ar fi fost unul dintre primele obiective ale vacanței, reacția mea ar fi fost cu totul alta. Kiyomizu-dera, în schimb, chiar a rămas pe dinafară. Este unul dintre cele mai cunoscute temple din Kyoto, celebru pentru terasa sa mare de lemn construită pe versantul muntelui Otowa și pentru priveliștea asupra orașului.
Așadar, am reușit performanța de a rata două dintre cele trei obiective pe care probabil le-ar pune aproape orice turist pe lista de început.
Cât trebuie să alergi prin Kyoto?
Asta este întrebarea pe care cred că trebuie să ți-o pui înainte să ajungi acolo. Cât trebuie să alergi prin oraș pentru a putea spune că ai văzut Kyoto? Pentru mine, în acel moment, răspunsul a fost: prea mult. Nu pentru că orașul nu este frumos. Este. Are o istorie extraordinară, temple superbe, grădini, palate, cartiere tradiționale și o cantitate impresionantă de patrimoniu. Dar experiența mea a fost diferită de imaginea pe care o aveam înainte să ajung.
Poate că Kyoto a venit prea târziu
Am stat doar două-trei zile și am ajuns aici după Tokyo, Osaka, Nara și Kobe. Japonia ne consumase deja energia. După zile întregi de mers, trenuri, obiective, aglomerație și orașe complet diferite, Kyoto ne-a cerut din nou energie. Iar aici trebuie să mergi mult. Uneori foarte mult. Poate că asta a contat mai mult decât am realizat atunci. Poate că am avut prea puțin timp. Poate că obiectivele sunt prea răspândite pentru ritmul nostru. Poate că, după atâtea zile în Japonia, țara devenise deja familiară și nu mai avea aceeași putere de a ne surprinde. Sau poate că Kyoto este unul dintre acele orașe pe care trebuie să le vizitezi la momentul potrivit.
Eu am ajuns la Kyoto după ce Japonia mă consumase deja. Și, în loc să plec de acolo cu sentimentul că am descoperit cel mai frumos oraș al Japoniei, am plecat cu o concluzie mult mai simplă: Kyoto este frumos. Dar pe mine nu m-a cucerit. Și acum cred că, de fapt, e și vina mea.
















