Berlin – un oras – doua ipostaze!

       Am vizitat Berlinul.

Pentru trei zile am fost oaspete in capitala Germaniei si impresiile sunt atat de amestecate încât nu prea știu de unde să încep. Fireste ca e prea puțin trei zile și nu ai timp decât să bifezi câteva din punctele de interes dar nu  e primul oraș pe care-l văd și am învățat în timp cum să descopăr și fața mai puțin vizibilă. Berlinul e…cum să spun?? Ca un montagen russe. Te duce sus de tot încetinel și de acolo te aruncă în gol. Contrastele sunt la tot pasul. Oamenii sunt cei mai…diferiți oameni pe care i-am văzut pe unde am umblat. De la cei in picioare goale prin metrou, punkeri cu creste mov sau tatuati pe toata fața până la doamne elegante și corporatiști la costum Armani. Să vezi așteptând la semafor la culoarea roșie pentru pietoni, un tip la costum, doua doamne elegante, unul ras și tatuat în cap și pe față, un cerșetor cu câinele din dotare, poate doi puști cu berea în mână…clădiri neîngijite, graffiti peste tot…bulversant. Am nimerit la un hotel din partea de est a Berlinului și nu am priceput in prima zi în ruptul capului cum naiba, capitala Germaniei poate fi atât de murdară. Stâlpii ăia atât de încărcați de afișe încât și-au triplat dimensiunea, pasarele pe deasupra si pasaje dedesubt, cerșetori la tot pasul, berile purtate de adolescenți. Unde am nimerit??

     Apoi am descoperit faptul că, de fapt în partea de vest a orașului lucrurile sunt exact cum mi le imaginam eu în Berlin. Curățenie maximă, organizare perfectă, liniște, clădiri aranjate și dichisite. E ca și cum partea de est a orașului a luat din democrația din vest doar partea rea iar berlinezii estici au înțeles prost libertatea. Am văzut în trei zile cei mai ciudați oameni pe care i-am văzut în viața mea! Si am văzut câteva locuri! Red district din Amsterdam mi s-a părut civilizat la maxim față de unele locuri din Berlin. În Alexanderplatz de exemplu, un centru al orașului, plin de turiști, negri, țigani, obiective turistice celebre exista o mașina de poliție cu doi “milițieni” care “nu știu/nu cunosc”, șaormării lângă piciorul podului pe unde trece trenul, S Bahn, U Bahn, tren, tramvai, autobuze…sobolani la un metru de Mc Donalds, Reichstagul lăsat ca după război pe dinafară și plin de sticlă pe dinăuntru, inscripția “MACAROV” în rusă pe un zid din vârf, sexshop lângă școală…bulversant. Cladiri noi nouțe, pline de sticlă, lângă clădiri vechi cu ziduri negre marcate cu litere aurii. Un oras al contrastelor care după părerea mea nu și-a găsit echilibrul. Se construieste, se renovează…am văzut clădirile acelea de sticlă la doi pași distanță de vechi clădiri și nu am putut să nu mă gândesc la ce ar fi spus în București despre asta ( salvarea arhitecturii tradiționale…bla bla bla ). Am văzut piste de bicicliști la un mm de autostradă și mi-am imaginat că ar fi terifiant să circuli pe două roți pe acolo. Oamenii…sunt atât de…diverși! Marea majoritate a celor pe care i-am oprit să-i întreb ceva, mi-au răspuns într-o engleză mai bună ca a mea, nu sunt reci cum mi i-am închipuit și te ajută în cazul în care ai o problemă. “Mica majoritate” este cea mai ciudată adunătură de oameni de pe planetă din toate cele văzute până acum. Gara centrala absolut extraordiara comparata cu areroportul Tegel care pare autogara Militari. Rockeri, punkeri, tatuati pe față, în cap…cântăreți ratați cerșind de-o bere, polițisti nepăsători stând calmi lângă vreun drogat, emo, demo…orasul unde nimic nu poate să te scoată în evidență pentru că e imposibil ca cineva să nu fi făcut deja asta! + un trafic nebun! +un sistem de transport public imens, complicat și ciudat. Partea cea mai ciudată este că oamenii de genul ăsta se gasesc în partea de est a Berlinului. De ce? Habar nu am!

     Dar ai ce sa vezi în Berlin! De la poarta Brandenburg, Alexanderplatz cu fântâna celebră și cu ceasul la fel de celebru, palatul Charlottenburg, turnul TV, Reichstagul, zidul Berlinului, muzeul Madame Tussauds, punctul Charlie,  Opera, vaporașele pe Rin…sunt o gramadă de locuri și de variante de petrecut timpul. La marea majoritate se ajunge ușor cu metroul sau cu autobuzul și astfel economisești timp. Am fost și am văzut museul Holocaustului și am rămas impresionat de cum își acceptă istoria recentă. Hitler este un personaj cu care, cum sa zic?, nu se mândresc dar nici nu îl reneagă. L-au transformat într-un fel de atractie turistica! Parcarea aia pe care o văzusem la Discovery, fosta curte a Cancelariei, locul unde au fost arse trupurile lui Hitler și al Evei Braun este o destinație turistică. Greu de crezut, este? O să încerc încet încet să vă povestesc despre fiecare în parte, pentru că fiecare merită un articol separat.

Voi ați fost în Berlin? Ce v-a plăcut? Despre ce să vă povestesc?