Am fost din nou la un meci din Spania

In 2012, am vrut musai sa merg la finala cupei UEFA de pe Arena Nationala. Athletic Club Bilbao vs Atletico Madrid. Înainte de meci, au fost organizate în oraș fan-zone pentru suporterii ambelor formații. Am nimerit în cea a celor de la Bilbao, meciul l-am văzut din partea lor de stadion și mi-a părut rău când au pierdut trofeul. De atunci am asa o sensibilitate pentru aceasta echipa.

Odata cu proiectul din Tara Bascilor, Bilbao era pe lista orașelor ce le vom vizita. E greu sa te nimerești în oraș exact când e meci asa ca am schimbat putin programul tocmai pentru a merge la stadion. Am mai fost la meci în Spania la Real Madrid și nu am fost foarte incantat. E ca la teatru acolo. Foarte multi turiști și o mica zona cu o galerie în spatele porții. M-am gândit ca probabil și aici va fi la fel. M-am înșelat…

San Mames

Stadionul celor de la Athletic Club ( asa se numește exact clubul – fără Bilbao ) San Mames, este relativ nou și are vreo 40.000 de locuri. Seamăna destul de mult în interior cu Arena Naționala si este aproape de centrul orașului. Tramvaie, autobuze, metrou. Toate duc spre stadion, gândite astfel încât sa poată ajuta lumea sa ajungă și sa plece la și de la meci… Iar străzile din jur sunt pline de terase unde localnicii se opresc înainte și după meci pentru o bere în găștile mari ce se formează.

Muzeul stadionului e închis pe timpul unui meci asa ca am amânat turul pentru a doua zi.

Inainte de meci, peste tot prin oraș vezi oameni ce se îndreaptă spre stadion. Incă din tren, venind din Santander, văzusem suporteri ce se urcau din gările  orășelelor mici pe unde treceam. Îmbrăcați cu tricouri alb/roșii cu Athletic. Pe măsura ce te apropii de stadion, mulțimea devine tot mai mare și mai zgomotoasa. Barurile sunt pline, se sta afara cu băutura în mana, în grupuri mari sau mici se rade și se comentează. Athletic are vreo 30.000 de abonați asa ca e destul de greu sa găsești un bilet, stadionul fiind mereu plin.

In mare, accesul este identic cu modalitatea în care se face accesul și aici la noi cu câteva diferențe.

• Nu exista control corporal.
• Sunt extrem de putini polițiști/jandarmi.
• Accesul este extrem de rapid.
• Se vinde alături de sandvișuri și bere cu alcool în interiorul stadionului.

Înainte de începerea meciului cu doar vreo 10 minute stadionul pare gol pentru ca în minutul 1 sa fie full. Iar toate meciurile au o tradiție la începutul lor. Imnul echipei cantat de tot stadionul precedat de un cântec al galeriei, cântec tradițional basc, făcut din niște lovituri cu niște bete într-un lemn. Ca sunetul de toaca de la bisericile noastre…

Ce înseamnă și tradiția asta. Ce mândru te face de echipa ta! De la minutul 1,40 puteți auzi imnul cantat de tot stadionul…

Athletic Club Bilbao nu accepta în echipa decât jucători basci. Jucători născuți în Tara Bascilor! ATÂT! Nu contează ca aria lor de selecție se rezuma la cele câteva milioane de locuitori. Athletic Club este o echipa bască și punct. 

Meciul în sine, contra celor de la Alaves, tot o echipa din Tara Bascilor dar fără aceasta regula autoimpusa nu a fost extrem de spectaculos. S-a terminat 1-1 și a fost un scor rezonabil și echitabil pentru ambele echipe chiar dacă nu le-a convenit deloc celor din tribune. Imediat după meci, tot puhoiul acela de lume s-a revărsat din nou în terasele și barurile din oraș. Asta și pentru ca meciul nu a fost la ora 21.00 pentru a se termina la ora 23,00 cum se întâmpla la noi. A fost după amiaza și timpul era suficient și înainte și după meci.

A doua zi la muzeu

In ziua următoare am fost sa vizitam stadionul și muzeul echipei. Un tur oferit de biroul de relații cu presa al clubului. Mulțumim pentru ajutor și pentru informațiile primite în turul interesant.

Athletic Club Bilbao s-a înființat în anul 1898, alături de Real Madrid și Barcelona este echipa ce nu a retrogradat niciodată din prima liga spaniola, de asemenea alături de cele doua plus Osasuna, nu are un patron ci este deținut de suporteri ce au acțiuni cumpărate.  Are 8 campionate câștigate, 23 de cupe ale Spaniei, 2 super cupe ale Spaniei și finala de cupa UEFA din 2012 de care va spuneam mai sus. Un palmares ce o face una dintre cele mai importante echipe ale Spaniei.

Numele stadionului San Mames are o poveste interesanta ce a dus și la supranumele de ”leii” dat jucătorilor echipei. De altfel leul are locul sau în cadrul muzeului.

____________________________________

Mammes a fost un creștin din timpul imperiului roman. Se povestește ca în peninsula Iberica încă trăiau lei în aceea perioada și în una din plimbările sale, Memmes a descoperit un leu rănit/bolnav pe care l-a îngrijit și însănătoșit. La un moment dat, Mammes a fost prins de romani și aruncat în arena pentru credința sa. In arena a intrat leul pe care îl îngrijise și acesta nu l-a atacat. Impresionați, romanii l-au eliberat. 

____________________________________

Muzeul este deschis începând cu ora 10.00 pana la orele 19.00 iarna și 20.00 vara. Un bilet costa 14 euro/adult și 5 euro/ copil pana în 14 ani pentru stadion+muzeu și 10 euro/adult sau 3 euro/copil doar pentru vizita la muzeu.

Turul începe cu stadionul și te duce prin toate locurile importante ale acestuia. De la vestiarul echipei la lojele VIP, de la banca de rezerve la sala de conferințe. O sa vezi locuri ale stadionului ce nu se vad la televizor și o sa auzi informații mai putin știute. Stadionul se vede altfel de jos de pe banca de rezerve. Iarba semisintetica, felul în care este îngrijita, tricourile celor care sunt titulari în echipa în dreptul unde se schimba înainte de meci, poți face o poza în locul ocupat de antrenor în timpul și după meci. Este un tur complet ce iți dezvăluie viata echipei și a celor ce gravitează în jurul ei.

Muzeul Athletic Club

Poate nu se compara la trofee cu Barca sau Real dar muzeul se compara cu celelalte doua și vorbesc în cunoștința de cauza pentru ca le-am văzut și pe celelalte doua. Istoria de peste 100 de ani este pusa în valoare în cadrul unui muzeu superb organizat.

Călătorești în istoria clubului prin echipamentul de atunci, prima legitimație de profesionist a unui jucător, mingiile haios cusute și trofeele uriașe specifice altor timpuri. Numele tuturor jucătorilor trecuți prin club superb expuse pe un tunel luminos, leul de care va spuneam veghează vizitatorii și anunța noi victorii. Un muzeu ce arata mândria și demnitate și orgoliul nu doar a clubului Athletic ci a întregii Tari a Bascilor. O vizita de o ora ce te plimba prin toate timpurile clubului de la înființare și pana astăzi.

Se spune ca fotbalul este o industrie si ca depinde de bani. Cu cât mai multi cu atât mai bine. Este adevarat dar în același timp fotbalul nu depinde doar de bani și poate sa fie și ceea ce este Athletic. Un simbol al unei popor mândru, ce nu a pus afacerea în centru, nu a pus câștigarea unor trofee în prim plan ci a ales calea superba a păstrării tradițiilor și a mândriei de a aparține unui anumit popor cu o istorie extrem de veche.