Crama Viisoara

GoodWine, targul de vinuri, aduce in acest an pe podiumul expozitional, pe langa alte crame si una mai nou aparuta in peisajul industriei vinurilor din Romania. Incepand de astazi 2 martie si pana duminica 4 martie la Romexpo, in pavilioanele C4 si C5 sunteti asteptati sa degustati minunatiile produse de Crama Viisoara. 

Intr-o lume unde, in 2017 productia de vin a scazut cu peste 8%, Romania alaturi de alte trei tari a inregistrat o crestere de 64%. Poate ca vi se pare exagerat dar nu este deloc asa. Daca pe vremuri, eram recunoscuti pe plan mondial nu numai ca mari producatori de vin ci si ca mari specialisti in vin, perioada comunista a sters cu buretele aceste lucruri. “Vinul de masa” spritul acela cu sifon baut pe la nunti chiar si astazi, a inlocuit vinul adevarat care se bea sec si eventual cu un pahar de apa alaturi.  Revolutia nu a adus mare lucru ci doar o cantitate mai mare. In schimb dupa anii 2010 lucrurile au inceput cu adevarat sa se schimbe. România cu 2000 de ani de istorie viticola, are astazi  mai multe regiuni cunoscute pentru calitatea vinului, plecând de la Podişul Transilvaniei, al Moldovei, al Banatului, dar şi 39 de podgorii, dintre care cele mai cunoscute sunt cele de pe Târnave, de la Cotnari, Huşi, Panciu, Odobeşti, Dealu Mare, Murfatlar, Recaş. Iar calitatea vinului a inceput sa primeze in defavoarea cantitatii. Chiar si la masa!

Cramele boutique, crame ale pasionatilor de vin, primesc medalii la concursuri internationale unde concureaza cu vinuri din regiuni mult mai faimoase. Omul sfinteste locul se spune. Si daca faci un lucru cu pasiune si placere nu se poate sa nu iasa ceva bun.

O astfel de crama este Crama Viisoara.

Dobrogea este unul dintre cele mai vechi locuri din Romania unde vinul are documentari arheologice. S-au descoperit din perioada greaca si cea romana inscrisuri in pietre sau monede ce aveau gravate lucruri ce țineau de vin. Amfore pline cu vin ce îndulceau poate exilul unor poeți ca Ovidiu sau se puneau pe mesele anticilor nostri strabuni. Dobrogea, cu pamantul si climatul sau bland este ideala pentru cultura vitei de vie. In Dobrogea, calcarul şi lipsa apei din abundenta dau strugurelui multe zaharuri, astfel că vinul are o dulceaţă naturală. Iar oamenii zonei il pretuiesc si stiu si cum sa-l produca.

Astazi, pe langa cramele de traditie isi fac loc si nou sositi, pasionati de oenologie. La Crama Viisoara, pe locul vechilor culturi scoase de comunisti, astazi au fost cultivate soiuri cu material adus din Franta. O institutie cu 130 de ani vechime, pepiniera viticola  Morisson Couderc,  a fost sursa pentru materialul saditor cu aproape 4 ani inainte, material saditor care sa corespunda intocmai calitatilor soiurilor de vin. Soiurile cultivate cu material adus din Franta sunt albe si rosii. La categoria soiuri albe se inscriu: Feteasca Alba, Feteasca Regala, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca, Riesling Italian. Soiurile de vin rosu sunt Pinot Noir, Feteasca Neagra, Merlot si Cabernet Sauvignon. Iar roze-ul nu este facut din amestecul celor doua ci din procesarea imediata a strugurilor rosii, in doar 3-4 ore obtinandu-se un roze pal asemeni foitei de ceapa.

[SLGF id=21367]

Derzelas, Dionysos sau Bacchus, zeii vinului la daci, greci sau romani, probabil ca isi au resedinta si acum in zona asta plina de vii. Sau poate e un singur zeu cu nume diferite. Cert este ca si-a pus amprenta pe zona si poate de aceea vinul iese atat de bun si traditiile nu mor.

Si ca sa intelegeti ca vinurile de aici sunt cu adevarat dorite si cu adevarat de calitate, aflati ca  Nostalgic de la  Crama Viișoara,  – Fetească Neagră, 2016, roșu demisec tocmai a castigat o medalie de aur la cel mai bun vin la bag-in-box si premiul de popularitate acordat de public, la cea de-a doua ediție a Concursului național de vinuri la Bag-in-Box – 2018, organizat de către Azoc Star SRL, partenerul oficial al companiei Smurfit Kappa Bag-in-Box pentru Europa de Est (Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Moldova și România)

Crama Viisoara, cu  200 de hectare de viță de vie nobilă împărțită în 50% soiuri albe, 50% soiuri roșii și o cramă nou-nouță care a costat circa 3 milioane de euro, este implinirea unui proiect de suflet – vinul Conu` Albu pentru comercializare! Dar lucrurile sunt mai grele decat par. Pentru ca dincolo de idee si pasiune ai nevoie si de o strategie si de specialisti care sa puna in aplicare teoria pentru a realiza o crama de succes.

Se da o atentie deosebita tehnologiei de intretinere a vitei de vie, in sensul ca unitatea dispune permanent de specialisti care verifica evolutia in vegetatia vitei de vie. Astfel, daca se constata ca vita este in pericol de a fi afectata de vreo boala, specialistii intervin manual, in prima faza. La Viisoara culesul viei se face doar manual, cand strugurii ajung sa adune destul zahar pentru fiecare soi in parte. In Crama nu se folosesc adaosuri de zahar sau alti indulcitori, ci doar zaharul ce exista in struguri. Si se mai intampla un lucru foarte interesant la Crama Viisoara: se proceseaza doar struguri din recolta proprie, nu si struguri adusi de pe alte plantatii si despre care nu se stie cum au fost exploatate si daca nu au fost afectate de pesticide.

Viisoara are un nume predestinat. De la Satul dintre vii s-a ajuns la Viisoara ce ramasese fara vita de vie si o pastra doar in amintire. Astazi prin stradania unor pasionati, Viisoara redevine ceea ce a fost si anume: Satul dintre Vii.