Concedieri pe timpul pandemiei la companiile aeriene
Companiile aeriene dau startul la concedieri
Chiar astazi am vazut o stire in care Adina Valean, Comisarul european pentru transporturi din U.R, declara: “Nu este corect ca cetățenii UE, care sunt și ei afectați de criza pandemiei, să plătească costul de ajutorare a companiilor aeriene prin plata biletelor.” O declaratie oarecum corecta ce vine in sprijinul clientilor care au platit bilete de avion iar cursele acestora au fost anulate, despagubirile constand in vouchere pentru calatorii ulterioare.
Pe de alta parte, fara sa luam in considerare cazut Tarom care sufera de o infectie generalizata de la Revolutie incoace, o companie ce trebuie eutanasiata pentru a renaste, companiile aeriene trec printr-o perioada extrem de grea. Poate cea mai grea din toate timpurile. La nivelul UE, pentru toate companiile, valoarea biletelor care trebuiesc returnate este undeva la 9 miliarde de euro. O suma uriasa. Pericolul unui blocaj fiind foarte mare, dincolo de protectia lucratorilor in industrie, trebuie avuta in vedere si continuitatea pe perioada viitoare a comertului si turismului a transportului aerian.
In aceasta perioada, măsurile luate de companii din industria aeronautică nu au vizat doar cheltuielile salariale, scrie Mediafax. Acestea au fost nevoite să îşi reducă şi flota, iar multe avioane au fost aduse la sol şi sunt ţinute în hangare. Statisticile arată că până în septembrie alte 8000 de avioane vor fi coborâte la sol, iar cu o medie de 5.8 membri ai echipajului pe fiecare zbor rezultă că alţi 90.000 de piloţi şi membri ai echipajului vor deveni şomeri.
- Brussels Airline şi Luxair, compania naţională aeriană din Luxemburg, şi-au redus flota cu 50%,
- Rynair ţine la sol 113 avioane, iar British Airways şi Iberia ţin 34 respectiv 64 de avioane la sol.
- British Airways a decis să concedieze 12.000 din cei 42.000 de angajaţi ca urmare a colapsului businessului pe fondul crizei provocate de pandemie. – În jur de 4.500 de piloţi şi 16.000 de însoţitori de zbor lucrează în prezent pentru British Airways, care a trimis deja în şomaj tehnic 23.000 de angajaţi.
- În Marea Britanie, EasyJet a trimis 4.000 de însoţitori de zbor din Marea Britanie în concediu timp de două luni
- Miliardarul Richard Branson a apelat la guvern pentru a ajuta la salvarea companiei aeriene Virgin Atlantic, cerând un împrumut de până la 500 de milioane de lire sterline. Operatorul australian Qantas Airways a trimis 20.000 de angajaţi în concediu, în timp ce Air Canada a făcut acelaşi lucru cu aproximativ 15.200 de angajaţi.
- Norwegian Air a declarat că ar putea rămâne fără numerar până la jumătatea lunii mai.
- La American Airlines, aproximativ 4.800 de piloţi au acceptat să-şi ia concedii de scurtă durată cu plata redusă şi peste 700 îşi iau pensia anticipată
- Compania Wizzair şi-a redus personalul cu 1200, iar cei rămaşi vor primi cu 30% mai puţini bani. Emirate „a invitat” mai multe zeci de angajaţi să se pensioneze.
- Şi cea mai mare companie germană, Luftansa, plănuieşte să scoată din circulaţie pe o perioadă nedeterminată 72 de aeronave.
- Totuşi există şi companii care au fost nevoite să îşi întrerupă complet activitatea, un exemplu este Norwegian care şi-a oprit lunga sa activitate.
- Compania low-cost Eurowing nu reuşit să facă faţă crizei şi a intrat în faliment.
- De asemenea, criza care a redus traficul aerian cu 90% nu afectează doar operatorii, ci şi producătorii de avioane. Airbus nu are nicio comandă şi 60 de aeronave sunt în depozit deoarece companiile aeriene şi-au anulat comenzile.
Fără măsuri concrete care să salveze industria aviatică tot mai multe dintre companiile low-cost vor intra în faliment, iar cele ce vor reuşi să se adapteze vor fi nevoite să crescă accelerat preţurile biletelor. Un alt motiv pentru care preţul biletelor va creşte este noua politică privind siguranţa pasagerilor care va include fie locuri libere fie un desing complet nou. Este cert faptul ca, cel putin o perioada, calatoriile cu avionul vor suferi schimbari dramatice. Aceste schimbari vor trebui sa fie in concordanta cu viata de dupa pandemie. Atat cu viata sociala cat si cea economica.
