Cairo! Cel mai nebun oras vazut vreodata.

Cairo! Cel mai nebun oras vazut vreodata.

Calatoresc de mult timp si am vazut multe locuri. Recunosc faptul ca nu am ajuns in India unde poate Cairo ar putea avea un corespondent. Dar ca orase aglomerate am trecut prin cateva, culminand cu cele din China de peste 25 de milioane. Shanghai sau Beijing au de exemplu politie speciala pentru pietoni. La modul ca acestia dirijeaza doar zecile de mii de pietoni in coloane ordonate. Si aici e multa politie. Dar nicidecum ca sa faca ordine ci doar ca sa supravegheze atent si discret lucrurile.

Cairo, capitala Egiptului, inseamna ”cea invingatoare” este construit pe Nil, aproape de delta sa si are undeva la 20 de milioane de locuitori. Nu cred ca cineva poate face un recensamant aici. Ar fi inutil. Deci 20 de  milioane de locuitori +/- ( mai ales plus ) cateva milioane. ”Mama Lumii” cel mai aglomerat oras din Africa, inima Egiptului cu o viata care nu are inceput sau sfarsit in cele 24 de ore ale unei zile.

Nu o sa cititi despre ”obiectivele turistice” si cat de frumos e in Cairo ci despre cum am vazut orasul in scurtul timp de acolo. Frumos, complicat, zgomotos, aglomerat, divers, intens la maxim. Iar la final gasiti o galerie foto.

Excursie in Cairo din Sharm el Sheih

Din Sharm si pana in Cairo sunt vreo 500 de km. Toti prin desert, exceptie bucata de drum de dupa Canalul Suez. Dar nici aceea nu e plina de verdeata. Doar mai populata. Se pleaca noaptea tarziu, se aduna in centrul orasului autocare si microbuze si se pleaca in coloana cu politia in fata si in spate. Esti verificat in autocar de ghid daca ai viza de Egipt pentru ca daca pentru Sharm el Sheih nu ai nevoie de viza, ca sa mergi in Cairo, iti trebuie. O poti lua din aeroport cand ajungi contra a 25$ sau de la agentie pentru 30-35$. Dar e obligatorie pentru excursia asta.

Drumul este impartit in doua. Undeva la mijloc, oprirea se face la un popas singuratic unde poti merge la toaleta, manca ceva repede sau bea un ceai sau o cafea. Nu cautati bere sau ceva cu alcool pentru ca nu au. In autocar am avut si priza pentru telefon si toaleta deci nu va stresati cu asta. Popasul poate fi doar ca sa va dezmortiti.  Apoi traversezi Canalul Suez prin tunelul Ahmed Hamdi, un tunel stramt intr-o zona practic militarizata si peisajul incepe sa se schimbe putin cate putin. Incepi sa vezi lumini, case, oameni, masini. Si apoi, pe o autostrada uriasa, una cu 9 benzi pe sens iti faci intrarea glorios in orasul care se trezeste dimineata.

Cairo!

Este socanta dimensiunea si felul in care au construit. Cairo este vechi. Foarte vechi. Mii de ani stau in spatele lui. Iar ultimii 200-300 de ani se vad in cladiri. De-a valma! Sunt extrem de rare locurile care au o uniformitate. Spre periferie se vad zone rezidentiale care au un cap si au si o coada dar pe masura ce inaintezi in oras totul devine o increngatura de sosele suspendate ce trec pe langa blocuri pe jumatate demolate, cartiere intregi care au blocuri aproape lipite unele de altele si unele bulevarde largi dar insuficiente pentru atatea masini parcate sau care sunt in trafic. Sunt absolut sigur ca nu exista un plan de urbanism. Fiecare construieste ce-i trazneste prin cap și dacă ești ghinionist, statul îți darama jumate pentru ca o sa treacă o strada pe acolo. Blocuri care de departe par unite, cu zecile, despărțite doar de 1-2 metri par efectiv o singura clădire. Unele doar cu zidurile din cărămidă roșie, altele par sa fie strâmb construite, înalte, elegante, urâte în draci. Multe neterminate, fara ferestre, par parasite si sunt ca niste strigoi intre o cladire de sticla moderna si una art nouveau.. Si nu as spune neaparat ca e mizerie. E dezordine! Parca fiecare a facut si face in continuare orice vrea.

Fiecare bucatica de teren este folosita. Imi amintesc de discutiile celor care stau langa podul de la Baneasa despre zgomot. Aici au demolat jumatati de blocuri ca sa mareasca autostrada suspendata! Si sunt nenumarate poduri. Nu stiu daca au intrat si in jos, la modul sa construiasca tunele dar pe sus au ajuns deja in unele parti la 3-4 una peste alta. Daca nu stii drumul, e un cosmar pentru orice sofer. Plus ca sunt atat de multe masini. De toate felurile. Iar pe strazile de jos gasesti de la carute, scutere sau biciclete la oameni care merg calare pe cal. Si pe scuter dar si la propriu pe cal. Orice poate sa te duca dintr-un loc in altul e folosit.

Cairo este plin de politie. Insa sunt cei mai relaxati vazuti vreodata. Stau in locurile lor, unii in masini altii pur si simplu la colt de strada si urmaresc. Sunt omniprezenti, la aproape fiecare colt de strada, ca niște mici nași mafioți, accepta cu superioritate pe lângă ei fel de fel de personaje care vin consecvent sa se bage în seama ca și cum ar veni sa-i pupe inelul de pe deget. Nu știu pana unde merge toleranta asta. Pare ca e un haos acceptat dar supravegheat atent. Cat pot întinde coarda? Probabil ei stiu exact. Eu nu am apucat sa vad.

Transportul public de aici, din cate am vazut, se face majoritar cu niste microbuze. Vechi, ponosite si multe! Aglomerate sau stand la odihna cate 3-4. Multi insa merg pe jos. Si sunt multi oameni in Cairo. Enorm de multi. Se duc sau vin de undeva fara sa aiba o ordine. Traverseaza autostrazi prin mijlocul lor sau sosele obisnuite fara ca macar sa se uite. Un talmes balmes cumplit unde trebuie sa stii sigur care e drumul ca sa poti sa-l tii. Aici trebuie sa te adaptezi. Sa te lasi dus de oras nicidecum sa nu lupti cu el. Pentru ca localnciii sunt extrem de relaxati. Nici nu vad probabil aglomeratia sau mizeria. Asta e solutia si pentru tine. Lasa-te dus de val.

Piramidele sunt, evident, punctul central pentru turistii ajunsi in Cairo. Sunt oarecum integrate in oras, undeva la marginea sa, dupa ce treci de niste cartiere periferice printre casele caruia chiar se si vad. Aici este epicentrul lumii! Daca in oras sunt localnicii, aici sunt turistii din toata lumea. Autocare dupa autocare se strecoara pe strazile inguste si aglomerate ca sa ajunga la complexul cu piramidele. Pentru ca se intra prin porti mari, iar locul este unul urias.

Aici sunt ”micii rechini”. Copii care iti vand ceva. Orice. De la plimbare pe camila la mici jucarii sau suveniruri.Te miros de la 1 km ca ești străin, de cele mai multe ori știu și de unde ești. Si pac! Cumperi? Dar este o agresivitate fără agresivitate. Nu știu cum sa ma exprim…dacă te vad ca NU, te ignoră cu talent. Dar sunt multi  si ai spune ca sunt aproape organizati in mici gasti. De la 2-3 ani pana la 12-13.

Revin si repet, chiar daca poate devin plictisitor. Este cel mai aglomerat oras in care am fost vreodata. Si am vazut New York, Beijing, Shanghai. Doar ca acolo sunt reguli. E o ordine pe care daca o intelegi, iti este extrem de usor. Aici pare ca nu sunt reguli. In trafic, in constructii, in nimic. Exceptie locurile turistice unde totul e la milimetru, extrem de bine organizat si safe. In rest…cu Dumnezeu inainte.

Mi-as dori sa  merg si sa stau o saptamana. Cred ca m-as obisnui cu totul. E greu pana percepi pulsul. Apoi te adaptezi. Nu stiu daca o sa mai ajung vreodata dar daca o sa o fac o sa fiu pregatit. Pentru ca stiam la ce sa ma astept dar realitatea mi-a depasit asteptarile cu mult!