De ce e Belgradul gri?

Am petrecut cu Tramp Travel 4 zile in Belgrad. Am vazut aproape tot ce era de vazut si unul dintre orasele pe care doream sa-l vad e acum bifat. Nu stiu daca stiti dar Belgrad este supranumit orasul alb. De ce? Din cauza celtilor. Ei i-au pus numele. Acum ceva sute de ani. Poate din acest motiv Catedrala Sfantul Sava este acoperita cu marmura alba…

De ce spun eu ca e gri?

In general noi romanii, avem o parere deosebita despre sarbi. Orgoliosi, incapatanati, muncitori, patrioti, razboinici…O vizita la Belgrad nu iti schimba impresiile dar iti completeaza parerea. Da, sarbii sunt patrioti si incapatanati si Belgradul este expresia fidela a incapatanarii lor dar si a haniciei. Se spune ca a fost distrus de 44 de ori dar se exagereaza pentru ca ei pun la socoteala pana si bombele aruncate in 1999 de americani. Nu e chiar asa dar de departe se vede si se simte nebunia istoriei lor. O istorie plina de razboaie, crime, victorii, infrangeri, rascoale si conducatori asasinati.

Pozitia Belgradului este superba ca relief si deosebita ca importanta geostrategica. Pus pe coline, la confluenta a doua cursuri de apa navigabile – raul Sava si Dunarea a fost secole poarta de intrare a Imperiului Otoman spre Europa de vest si a trecut de la un stapan la altul constant. Turci, austrieci, maghiari, turci din nou si sarbi intr-un final au stapanit bucatica asta de parte a Balcanilor.

Acum sa va explic “gri“. Sarbii si Belgradul pare ca nu s-au hotarat niciodata cu cine merg mai departe. Nu am vazut nicaieri in lume un amestec asa de mare de stiluri de constructii si sunt rare zonele cu constructii din acelasi stil. Toate sunt curbate ca meandrele apelor ce-l strabat. Nimic drept pentru prea mult timp. Chiar si azi felul acesta “duplicitar” se vede. Prieteni cu Rusia si admiratori ai lui Putin, cu statuia tarului Nicolae in buricul orasului, incearca sa convinga U.E. ca isi doresc sa intre in comunitate. Nu prea vor…adica vor…dar doar la nivel declarativ. Nici comunismul nu a fost comunism nici democratia de azi nu e tocmai democratie. Ei bine aceasta a fost perceptia mea. Nu au fost niciodata “alb” sau “negru”. Probabil (de fapt sigur!) prinsi intre marile puteri ale lumii nu si-au permis niciodata sa fie altfel. Strecurandu-se prin timp, atunci cand au fost fermi, au fost zdrobiti de marile puteri si cuceriti sau redusi la un mic teritoriu din ceea ce era marea Federatie Yugoslava in trecut ( situatia de azi ).

Se mai spune ca Belgradul seamana cu Bucurestiul. Sincer…nu mi s-a parut deloc. Cocotat pe dealuri, cu vreo patru “centru vechi/centru nou”, cu o cetate veche de sute de ani, cu doua cursuri de apa imense, cu o autostrada prin mijlocul orasului,  cu un oras – Zemun- inglobat in capitala, Belgradul seamana cu Bucuresti doar la cateva blocuri din perioada comunista a lui Tito la fel de gri (la propriu) ca cele ale noastre.

Belgradul este frumos. Este frumos pentru ca este natural. Nu stie sa te minta…Iti arata cu mandrie lucrurile frumoase cum sunt strazile pietonale dar ranjeste stirb cand iti ridica in drum un turn de 25-30 de etaje ingrozitor de urat. Bulevarde largi care dau in niste strazi atat de inguste incat te enerveaza. Un transport public fara metrou dar lejer. As putea spune ca “defectul” de a fi atat de divers a fost transformat in principala calitate a orasului. Treci de pe o strada cum e Skadarska, senzationala si mai frumoasa ca multe strazi din orase din vest intr-o piata cum era pe vremuri piata Rahova sau Progresului. Ca o femeie superb imbracata care are vergeturi sub rochie. Fermecatoare tocmai pentru ca e naturala si reala. Sau dai la capatul pietonalei Knez Mihailova intr-un parc ce in curand va avea ca straja doua cladiri moderne construite una de evrei alta de arabi. Moderne intr-un loc unde cea mai tanara cladire are probabil 75 de ani. Plin de fantani cu apa potabila si de statui te duce pe strazi in panta catre piete care se deschid deodata in fata ta. Am si avut norocul sa ajungem in oras cand era un miting al LGBT si unul al crestinilor impotriva primilor, 4 zile pana la alegerile politice, un meci intre Steaua Rosie si Partizan Belgrad si ultimul weekend din Zilele Belgradului. Maxim! Agitatia din oras se vedea clar din numarul scutierilor prezenti pe strazi. Sarbii au sangele iute si repede se lasa cu scandal. Centrul era plin de tineri si senzatia a fost ca in Belgrad nu exista decat tineri! Frumosi. Inalti. Nu comparati tinerii din centrul vechi din Bucuresti cu cei de acolo. Nu ca ai nostri ar fi rai…doar ca cei de acolo mi-au parut mult mai relaxati. Mai setati pe relaxare… Orasul in sine totusi pare mult mai relaxat si mai cosmopolit. Ciudat, se comporta ca niste latini adevarati chiar daca nu sunt. In Portugalia si Italia am mai simtit o astfel de atmosfera…ahhh…si in Grecia!

Azi, spre deosebire de acum 25 de ani, sarbii sunt in spatele nostru. Chiar daca Belgradul este curat si are o multime de lucruri frumoase se simte inca nostalgia dupa Yugoslavia. Preturile in mare sunt cu 10%-15% ( exceptie tigarile care sunt la 8-9 lei pachetul ) sub cele de la noi dar salariile sunt cu cel putin 25%-30% in spate. Traiesc mandri dar mai greu…Timpurile cand ravneam la blugii, tigarile, Delikatul, guma de mestecat sau programele TV sarbesti au trecut. Noi ca popor, ar trebui sa constientizam asta, am fost mai norocosi si mai puternici.  Chiar si in conditiile acestea timpul Serbiei se schimba. Cladirile bombardate in 1999 de americani si lasate ca amintire incep acum sa devina victime ale capitalismului fara suflet. Sediul politiei bombardat atunci  o sa fie in 2017 mall iar o alta cladire bombardata, fost minister face o reclama printr-un afis imens ce o acopera la ceva ce sincer nu am inteles. Un alt mall se construieste intr-o alta zona. E greu de impacat  economia de piata cu mandria si nationalismul.

Am ajuns la nationalism…Rar o sa intalniti in lume oameni mai mandri de patria lor ca sarbii! Tito este un cult, cu muzeu, statuie si tot tacamul. Povestile despre Yugoslavia si viata de atunci se spun cu nostalgia vremurilor bune dar drumurile sunt proaste iar autostrada ce iese din Belgrad spre Romania seamana cu Bucuresti-Pitesti datand din aceea perioada. Cladirile de atunci sunt urate si seamana cu cele din Pantelimon sau Militari dar ce conteaza? Era o tara mandra si mare! Ranile razboaielor inca dor si Kosovo este un subiect tabu. Romania (si) pentru ca nu a recunoscut independenta acestui teritoriu dar si pentru ca nu am fost oficial niciodata in conflict este iubita. Si facand o comparatie cu isteria din Romania in legatura cu refugiatii, nationalismul acela extrem care a dus la razboaie in Serbia, este de nerecunoscut acum cand in parcul mic din fata garii dorm cateva zeci ( foste cateva mii ) de refugiati. Cum poti fi tolerant cu ei si cu fratii tai croati sau bosniaci sa te impusti? Nu judec… Doar ma mir cum oamenii pot fi atat de duali. “gri”

 Belgradul isi merita vizita. Are multe de oferit si nu o sa te lase sa pleci dezamagit. Cauti si gasesti. Istorie, cultura, distractie, adrenalina, sport…evenimente. Pizza!! Incredibil ce pizza buna si ieftina se mananca aici. Ai ce sa faci in oras. O vizita o sa iti imbogateasca mintea si intelegerea Balcanilor. Pentru ca toata partea asta de lume are atat de multe fire invizibile care se leaga incat nici nu realizam cat de asemanatori suntem…

Intentionat nu am pus imagini. Vreau sa vedeti cu imaginatia. Va recomand cu drag sa mergeti. Nu o sa regretati nici o clipa petrecuta acolo.

Despre obiectivele turistice si preturile din Belgrad in curand. CU IMAGINI!

PS

Nu vreau sa raman dator unor persoane deosebite ce mi-au fost colegi de calatorie. Va transmit salutarile mele cele mai dragi si va multumesc pentru compania deosebita. Perceptia mea asupra CCD si a dumneavoastra in special este acum mult mai apropiata de realitate. Abia astept sa ne reintalnim.

PPS

S-ar putea ca 78 sa fie numarul de aur!!