Interviu cu Marius Gane

Marius Gane

 unul dintre cei mai cunoscuti alpinisti romani

     Special pentru voi, cititorii calatoriaperfecta.ro, am reusit sa ajungem la Marius Gane si sa va povestim despre un om deosebit cu o pasiune si o cariera superba in alpinism. Marius Gane, nascut in anul 1968, a facut parte din prima expeditie romaneasca  pe Everest – 8.848 m, atingând vârful în ziua de 22 mai 2003. Este inginer, manager, ambasador al României în alpinism, sportiv de performanță, este cățărător și alpinist himalayan de altitudine. Din  15 ianuarie 2015 a fost ales vicepreședinte al Federației Române de Alpinism și Escaladă. Un om ce a inspirat oameni!

A avut amabilitatea sa ne raspunda la cateva intrebari. Poate ca noi, ca novici in acest domeniu nu am reusit sa atingem si puncte care ar interesa pe cineva profesionist asa ca va invitam sa puneti si voi intrebari daca aveti.

Ce  ne-a spus Marius?

  Pentru cei ce nu va cunosc si nu au auzit inca de performantele dumneavoastra as dori sa ne spuneti cateva cuvinte despre dumneavoastra si de cat timp va ocupati cu alpinismul?

Am inceput initierea in alpinism la inceputul anilor ’80. Ulterior, am devenit membru al unui club de alpinism. Termenul de performanta este discutabil in alpinism. Nu exista competitii, iar gradul de dificultate al traseelor de alpinism variaza foarte mult in functie de conditiile din teren si starea vremii. In Romania, am escaladat trasee cu grad mare de dificultate in Muntii Bucegi – peretele Vaii Albe: traseul “Memorial Emilian Cristea”, grad de dificultate 6B (premiera hivernala cu Ion Patrascu), “Fisura Albastra” 6B (premiera solitara hivernala). Am participat la numeroase expeditii reusind escaladarea unora dintre cele mai importante varfuri ale planetei printre care: Everest – 8.848 m, Nanga Parbat – 8.126 m si Gasherbrum 2 – 8.033 m.

   De unde a pornit pasiunea asta si cum v-ati dat seama ca este un lucru fara de care nu puteti trai?

Impreuna cu fratele meu mai mare, Sorin, am inceput sa parcurg trasee turistice montane si primele trasee de catarat. Mi-a placut si, de atunci, nu am incetat sa practic alpinismul, in diverse forme.

    Cand ati conceput proiectul pentru Anzii Cordilieri si cat timp v-a luat ca sa va pregatiti pentru el?

Proiectul Expeditiei “ATACAMA – Chile. powered by RUUKKI a fost initiat de doi prieteni de alpinism, Cristian Falevici si Valeriu Penes, membrii la “Clubul Alpin Roman” si mi-a placut. Incluzand si cel mai inalt vulcan din lume Ojos del Salado 6.893 m, in desertul Atacama, cu conditii meteorologice extreme (vant puternic de peste 100 km/h si diferenţe mari de temperatura între noapte şi zi cu valori înregistrate noaptea de până la -30 grade am considerat ca este un antrenament foarte bun pentru expeditiile mele viitoare. Aceasta expeditie a reprezentat o etapa intermediara iar pregatirile au durat aproximativ un an de zile.

   Cum ati putea descrie in cateva cuvinte sentimentul pe care l-ati avut atunci cand ati reusit sa duceti la capat acest proiect?

Am plecat la drum foarte increzator, crezand ca este un proiect foarte simplu, pentru experienta mea. Numai ca, in situatia din teren, a fost mai dificil decat m-am asteptat. M-am simtit foarte bine atingand toate obiectivele proiectului dar am avut si un usor sentiment de frustrate pentru ca a trebuit “sa merg pana la capat” singur, in conditiile vremii nefavorabile.

     Care este cel mai mare pericol cand pleci pe un proiect de genul asta?

Greu de spus “cel mai mare”. Cel mai mult sunt speriat de probleme ale sanatatii, care se agraveaza la altitudine (ex: afectiuni respiratorii, probleme digestive, dureri dentare etc.). Alt pericol important il constituie vremea. In ultimii ani poti beneficia de prognoze meteorologice cu o probabilitate foarte mare de realizare, ceea ce reduce riscul acestui factor. La majoritate proiectelor, echipa este foarte importanta, de multe ori nu poti urca un astfel de traseu singur. Spiritul de echipa si starea generala a membrilor conteaza mult.

   Chiar daca ai un plan bine stabilit exista posibilitatea sa clachezi si sa nu reusesti sa ajungi acolo unde ti-ai propus cand ai plecat la drum?

Da, poti fi oprit din drumul tau. In primul rand din motive subiective. Esti insuficient pregatit pentru acel traseu, coechipierii nu mai pot sau probleme de sanatate. Starea vremii si a traseului poate fi in conditii mai dificile decat de obicei (furtuni, ninsori, zapada foarte multa, riscul de avalansa, gheata dura etc.)

    Acum ceva timp am vazut filmul Everest si din ce am inteles este un film care aduce foarte mult cu ceea ce se intampla in realitate, am vazut cum majoritatea au insistat sa mearga pana la capat cu orice pret si altii care se gandeau sa renunte, este de ajuns sa iti doresti foarte mult sa iti atingi obiectivul sau trebuie sa fi pregatit sa renunti atunci cand realizezi ca nu este posibil?

Filmul este inspirat dintr-un caz real. Everestul a ajuns sa fie foarte popular pentru oricine isi asigura din punct de vedere financiar costurile expeditiei si mai putin pentru alpinisti care au experienta necesara. Consider ca este foarte important sa stii cand sa renunti indiferent cat de aproape esti de realizarea obiectivului si de motivul care determina acesta decizie.

    Vi s-a intamplat sa nu reusiti din prima vreun proiect pana acum?

Am interupt ascensiunea pe varful Huascaran Northe din Peru, la altitudinea de aproximativ 6.500 m,  la 100 m de varf, pentru a cobori in siguranta si pe lumina. In anul 1996 am participat la o expeditie pe varful Nanga Parbat atingand altitudinea de aproximativ 8.000 m dar nu am ajuns pe varf. Am revenit in 2013 si am escaladat varful pe un traseu foarte dificil.

   Si daca raspunsul este da, care a fost motivul pentru care ati incercat sa duceti la bun sfarsit ceea ce v-ati propus?

La Huascaran nu am mai revenit, nu stiu daca voi mai ajunge vreodata. Nanga Parbat este un munte celebru, incarcat de istorie. Am fost convins ca pot reusi escaladarea lui si am revenit dupa 17 ani intr-o expeditie romaneasca exceptionala.

    Avand in vedere ultima performanta pe care ati atins-o de curand, ce ar putea insemna o si mai mare provocare pentru Marius Gane?

De obicei, urmatoarea provocare este cea mai importanta. Astfel, am inceput  pregatirile pentru Expeditia „Ama Dablam – Nepal 2016” care se va desfasura in perioada 17 aprilie – 22 mai 2016 in muntii Himalaya. Este un varf foarte frumos (supranumit Matterhornul Asiei) si prezinta dificultati tehnice la altitudine mare. Pentru mine si partenerii de ascensiune reprezinta o adevarata provocare.

   In incheiere as vrea sa imi spuneti daca va reprosati vreun lucru si daca ne puteti spune din toate proiectele pe  care le-ati avut pana acum care a fost cel mai impresionant lucru care vi s-a intamplat si ce impact a avut asupra dumneavoastra?

Imi reprosez faptul ca nu am participat la mai multe expeditii, dar este dificil sa te imparti intre familie, ocupatie (angajamente profesionale) si pasiune. In Expeditia Nanga Parbat – 2013 am fost impresionat pentru ca, desi membrii expeditiei nu se cunosteau foarte bine, am reusit sa facem o echipa exceptionala. Prin urmare, am reusit sa escaladam un traseu lung si dificil, sa trecem peste problemele geo-politice din zona (ma refer la atentatul din tabara de baza), sa ajungem pe varf 4 din cei 5 membrii ai expeditiei si, cel mai important, sa ne intoarcem cu bine acasa.

Doamnelor si domnilor, ati citit un inteviu in exclusivitate al lui Marius Gane. Asteptam parerile voastre.